Sărbătorită în fiecare an pe 20 decembrie, Ziua lui Ignat aduce cu sine tradiții străvechi și credințe populare care au rezistat timpului. Această zi marchează un moment important în calendarul tradițional românesc, fiind asociată în mod special cu tăierea porcului și ritualuri menite să aducă bunăstare și sănătate în gospodării.
Aceste aspecte oferă o imagine generală a tradiției Ignatului în România, reflectând atât importanța acestei sărbători în cultura locală, cât și influența sa asupra obiceiurilor specifice perioadei de pregătire a Crăciunului.
Ce este strict interzis să faci de Ignat
Conform tradiției, Ignatul este ziua în care singura activitate permisă este tăierea porcului, iar altele, precum spălatul, cusutul sau măturatul casei, sunt strict interzise. Se crede că porcii visează că vor fi tăiați în această noapte, determinându-i să își oprească creșterea și hrănirea. Femeile, în special, sunt sfătuite să evite muncile gospodărești pentru a nu atrage bolile și supărările asupra casei și familiilor lor.
Conform credințelor populare, locul de sacrificare al porcului trebuie purificat printr-un ritual. Înainte de a tăia porcul, stăpânul casei poate unge frunțile copiilor cu sângele animalului, creând semnul crucii și sperând astfel la creșterea sănătoasă și puternică a celor mici. Părul porcului este păstrat, folosit apoi pentru a-i afuma pe cei mici în momente de boală sau deocheată.
Legenda lui Ignat
Legendele transmit că Ignat și tatăl său, într-un timp îndepărtat, au avut intenția de a tăia un porc, dar acesta din urmă, din nefericire, l-a lovit mortal pe tatăl său. Supărat și plin de păcat, Ignat pleacă în lume pentru a-și găsi iertarea. Un preot îi spune să-și stabilească o locuință lângă o apă curgătoare și să înfigă un lemn în pământ. Dacă lemnul se aprinde în trei ani, Dumnezeu îl va ierta, altfel, nu va fi iertat.
Astfel, Ignat devine ajutorul celorlalți, ajutând oamenii să treacă apa curgătoare cu barca fără a le cere bani. Întâlnindu-i pe Dumnezeu și Sfântul Petru, cei doi îl eliberează de păcat. Legenda se încheie cu copiii lui Ignat plângând de foame, iar Dumnezeu făcând să apară pâine proaspătă în cuptorul pregătit de soția lui Ignat.
Tradiții și obiceiuri de Ignat
Tradițiile legate de Ignat includ și ritualuri menite să aducă noroc și sănătate în gospodării. Înainte de sacrificarea porcilor, locul trebuie purificat prin tămâiere și stropire cu apă sfințită pentru a îndepărta spiritele rele. Stăpânul casei poate unge frunțile copiilor cu sângele porcului, făcând semnul crucii, pentru a asigura creșterea sănătoasă și puternică a celor mici.
Părul porcului este păstrat și folosit pentru a afuma copiii atunci când sunt bolnavi sau deocheați. Femeile au voie să tranșeze carnea doar după ce bărbatul casei a făcut semnul crucii și a sacrificat animalul. În ciuda postului de Crăciun, gospodinele pregătesc pomana porcului pentru a fi împărțită întregii familii.