Author: cezicelumea

Lorena a făcut un pas înapoi, tremurând. — Ionuț… nu e ce crezi… Dar el nici măcar nu s-a uitat la ea. A trecut direct

În sufragerie se făcuse liniște completă. Adrian și Mirela priveau actele cu fețele încordate, fără să mai scoată un cuvânt. Bătrâna i-a privit lung. —

Primarul s-a apropiat de Denis cu dosarul în mână și l-a privit lung. — Nu ești decât o rușine pentru omul care te-a crescut. Polițistul

Elena își apăsă ușor poșeta la piept și oftă adânc. Nu voia să plângă în fața Andreei. Nu după tot ce făcuse fata pentru ea

Nu-mi puteam lua ochii de la fotografia de pe telefon. Femeia din imagine purta o uniformă medicală veche și avea aceeași privire fermă pe care

Bărbatul adus în celălalt pat era bine îmbrăcat, palid, obosit, dar cu aerul cuiva obișnuit să fie ascultat. Pentru câteva secunde, Matei a văzut doar

În noaptea aceea nu am dormit aproape deloc. M-am întins lângă Radu, dar mintea mea se întorcea mereu la aceeași imagine: tata, palid în sufragerie,

Femeia i-a întins punga cu medicamente. — Ați uitat asta. Bătrânul a înțeles imediat și a făcut un pas înapoi. — Nu, doamnă… nu pot

Managerul s-a apropiat încet de bătrân și l-a privit drept în ochi. — Domnule Marin… dumneavoastră nu sunteți hoț. Bătrânul a rămas nemișcat. Ca și