Complexul turistic Ferma Dacilor, locul unde mai mai multe persoane si-au pierdut viata marti dimineata in urma unui incendiu extrem de violent, este detinut de catre antreprenorul prahovean Cornel Dinicu, o figura cu un trecut controversat, ce a fost intens mediatizata in anii 2000.
Dinicu, rezident in Bucuresti alaturi de familia sa, are cinci copii, cel mai in varsta avand 22 de ani, in timp ce cel mai mic are doar 4 ani. Din primele informatii despre incendiul de la Dealu Mare, se pare ca minorul descoperit carbonizat ar fi chiar unul dintre copiii sai.
Personajul a atras atentia presei si autoritatilor in anii 2000, mai ales dupa scandalul izbucnit in jurul afacerii „Portbagajul”.
In 1996, Dinicu ar fi preluat conducerea celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studentesc Regie din Bucuresti, conform presei prahovene.
Un an mai tarziu, a fost condamnat la patru luni de inchisoare pentru amenintare si agresiune, insa a beneficiat de gratiere.
Nu se cunoaste daca eliberarea sa a fost influentata de presupusa apropiere, in calitate de bodyguard, de catre Dinicu fata de Doru Ioan Taracila, parlamentar in mai multe legislaturi si ministru de Interne intre 1994 si 1996.
Scandalul „Portbagajul” si disparitia a jumatate de milion de dolari
In 2000, a izbucnit scandalul „Portbagajul” cand Cornel Dinicu si alti doi barbati au fost acuzati ca au furat 500.000 de dolari si un kilogram de aur din masina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din Giulesti. In urma acelei actiuni, Bucurenciu l-a rapit pe un complic al lui Dinicu, pe care l-a sechestrat si torturat la Breaza.
Conform judecatorilor, Bucurenciu a recunoscut ca i-a „lipsit de libertate” si i-a supus unor „violente fizice si psihice” pe R.V (Raducan Valentin) si pe D.C. (posibil Dinicu Cornel) deoarece era convins ca acestia erau autorii furtului din portbagajul autoturismului sau Mercedes.
Documentele de la dosar indica faptul ca din portbagaj au fost sustrase 420.000 de dolari, 30.000 de marci germane, 2000 de lire sterline, 120.000.000 de lei si 300 de grame de aur.
In acest dosar, au avut loc evenimente ciudate, incepand cu absenta unei cereri de extradare din partea statului roman pentru Bucurenciu, stabilit in Belgia. Acesta a fost condamnat in lipsa la 10 ani de inchisoare, dupa care i s-a redus pedeapsa la 3 ani de inchisoare cu suspendare.
De asemenea, din documentele instantei reiese ca cei trei, printre care si Dinicu, au fost autorii furtului din portbagajul lui Bucurenciu.
„Afacerea” a condus la demiterea sefului Politiei Capitalei si a unor ofiteri de la Crima Organizata.
Politicieni au fost acuzati de complicitate, s-a descoperit o retea de traficanti de droguri si au fost efectuate zeci de arestari, conform EVZ.
Investigatii pentru o firma suspectata de legaturi cu GRU-KGB
In 2007, SIE l-a urmarit pe Cornel Dinicu pana in Sierra Leone, in calitate de reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elvetiana interesata sa preia o parte dintr-o mina de diamante.
Conform EVZ, Dinicu a calatorit din Romania, prin Bruxelles, in districtul Kono din Sierra Leone, la granita cu Guineea. Rapoartele publicatiei arata ca Dinicu a fost insarcinat sa faca o prospectare a unei exploatari diamantifere recent concesionate unei firme locale nou-infiintate. Liviu Nita, persoana care a aranjat deplasarea lui Dinicu in Africa, era protagonistul scandalului „Sunoil” si era „legat ombilical de interesele rusilor, asociat in afaceri cu gruparea GRU-KGB” inca din anii ’90, conform Evenimentul Zilei.
Jurnalistii l-au intervievat atunci pe Cornel Dinicu, iar acesta a negat ca ar fi calatorit in Africa, sugerandu-le sa discute cu Liviu Nita.
Acesta a fost arestat si condamnat in 1999 pentru emitere de cecuri fara acoperire in valoare de peste 60 de miliarde de lei vechi, prejudiciind Rafinaria Petrobrazi (SNP Petrom). Potrivit sursei citate, banii obtinuti din afacerea cu Petrom ajungeau in conturile Partidului Democrat, aflat la acea vreme la guvernare.
Conform articolului din Evenimentul Zilei, in aceasta afacere erau implicati mai multi rusi care aveau legaturi cu structurile de informatii de la Kremlin: Boris Golovin, Anatoli Patron, Iuri Ustinov si Alexei Voskoboi.