Pe data de 27 aprilie 2024, în Calendarul ortodox, îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Simeon. În această zi, creștinii celebrează Sâmbăta Floriilor, ziua de dinaintea Intrării Domnului în Ierusalim.
Calendar ortodox 27 aprilie 2024. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul lui Cleopa, fratele mai mic al Sfântului şi Dreptului Iosif. Ajungând el în vârstă şi auzind despre minunile Domnului nostru Iisus Hristos, a crezut Într-însul.
Sfântul Simeon a fost episcop în Ierusalim, ales de Sfinţii Apostoli după uciderea Sfântului Apostol Iacov, întâiul episcop al sfintei cetăţi a Ierusalimului. Moartea Sfântului Apostol Iacov a fost urmată, în anul 70, de căderea Ierusalimului, cucerit de romani.
Templul din Ierusalim a ars atunci până la temelie după cuvântul Mântuitorului Hristos: „Vedeţi toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu se risipească” (Matei 24, 2).
„Iar după risipire, s-au adunat ucenicii Domnului care erau între cei vii, împreună cu cei care după trup au fost rudenie lui Hristos Domnul, şi acest sfânt Simeon, fiul lui Cleopa, nepotul şi fiul de frate al lui Iosif şi rudenia Domnului, l-au pus al doilea episcop al Ierusalimului – în locul Sfântului Iacov -, căci acum Ierusalimul, începuse iarăşi a fi locuit de oamenii cei ce rămăseseră”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Simeon a suferit moarte martirică, în timpul domniei împăratului Traian (98-117), la vârsta de peste o sută de ani, pentru două motive: întâi, fiindcă era de neam împărătesc, din casa regelui David, iar al doilea, pentru că era creştin.
„Deci, Sfântul Simeon, ca cel din Seminţia lui David şi ca cel ce credea în Hristos, fiind rudă cu El, a fost prins de păgâni, după porunca lui Attic antipatul. Fiind bătrân Sfîntul Simeon, căci avea mai mult de o sută de ani, după multe chinuri, pe cruce fiind pironit, ca şi Hristos Domnul, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu”. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
Calendar ortodox 27 aprilie 2024. Pe 27 aprilie 2024 este sărbătorită Sâmbăta lui Lazăr
Sâmbăta lui Lazăr este ziua de dinaintea sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor). Aceasta este ultima zi din Postul Paștelui în care se mai fac pomeniri pentru cei trecuți în neființă. Ele vor fi reluate apoi după Săptămâna Luminată.
Se spune că în această zi, Iisus Hristos a mers în Betania, după ce surorile lui Lazăr l-au chemat. Acesta era unul dintre prietenii Mântuitorului și era bolnav, potrivit sursei citate anterior.
„Prin învierea lui Lazăr din morţi, Mântuitorul Iisus Hristos îşi prevesteşte propria Înviere. Dacă a avut puterea să ridice un om din moarte înseamnă că El Însuşi va putea birui moartea. Din această perspectivă, sâmbăta lui Lazăr poate fi numită un fel de ’mică înviere’ în sensul în care ea prevesteşte, aşa cum spuneam, ceea ce se va întâmpla peste câteva zile”, consideră Părintele Daniel Benga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, scrie basilica.ro.
Atunci când a plecat către Betania, Mântuitorul știa că prietenul Său, Lazăr, era deja decedat. El le-a spus și ucenicilor Săi, iar atunci când au ajuns în Betania, Lazăr se afla deja de 4 zile în mormânt. Odată ajuns în acest loc, Iisus Hristos a fost întâmpinat de Marta și de Maria, surorile lui Lazăr. Acesta a văzut tristețea profundă de pe chipurile celor două surori și a săvârșit minunea Învierii lui Lazăr.
În următoarea zi, în Duminica Floriilor, este sărbătorită Intrarea Domnului în Ierusalim, momentul în care Iisus Hristos a ajuns la Ierusalim după ce a săvârșit minunea Învierii lui Lazăr și a fost întâmpinat de creștini cu ramuri de salcie și cu entuziasm.
Sâmbăta lui Lazăr reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr.
Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. Mai exact, tradiţia se spune că în Sămbăta lui Lazăr se fac plăcinte cu mere şi se dau de pomană.
Sâmbăta lui Lazăr. Obiceiuri și TRADIȚII de Moșii de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.
Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.