Pe 3 august, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Cuvioși Isaachie, Dalmat și Faust, alături de Sfânta Mironosiță Salomeea. Este o zi cu profunde rezonanțe spirituale, care aduce în atenție viețile pline de credință și de curaj ale acestor mari mărturisitori ai Ortodoxiei, deveniți modele de urmat pentru credincioșii de astăzi.
Cine a fost Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul
Sfântul Isaachie, prăznuit separat și pe 30 mai, a trăit în timpul împăratului Valens (368-378), într-o epocă marcată de mari frământări religioase. În acea vreme, erezia ariană, care tăgăduia dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu, se răspândise în Imperiu, iar Valens îi persecuta cu asprime pe creștinii ortodocși.
Deși trăia retras ca monah, Isaachie a simțit chemarea de a apăra credința. A mers înaintea împăratului, cerându-i să redeschidă bisericile ortodoxe și avertizându-l că, dacă va continua prigoana, va primi pedeapsa lui Dumnezeu. Cuvintele lui au fost clare:
„Dacă nu vei deschide bisericile ortodocșilor, vei fi înfrânt și sfârșitul tău va fi prin foc.”
Împăratul nu l-a ascultat și l-a aruncat în temniță, încredințându-l demnitarilor Victor și Saturnin, până la întoarcerea din campania împotriva goților. Profeția s-a împlinit: Valens a fost învins și, încercând să se ascundă într-o șură, a pierit în flăcări.
După această întâmplare, Sfântul Isaachie a fost eliberat. Și-a dedicat întreaga viață întemeierii de mănăstiri și povățuirii monahilor și mirenilor, rămânând un adevărat dascăl al credinței și un exemplu de curaj și sfințenie.
Sfântul Dalmat și fiul său, Faust
În aceeași zi sunt pomeniți și Sfinții Cuvioși Dalmat și Faust, ucenici și continuatori ai lucrării duhovnicești a lui Isaachie. Dalmat, fost soldat în armata împăratului Teodosie cel Mare, a renunțat la viața militară și la familie pentru a se dedica monahismului. Sub îndrumarea Sfântului Isaachie, a trăit în asceză severă, postind chiar și 40 de zile.
Dalmat s-a remarcat ca un puternic apărător al Ortodoxiei. Împreună cu fiul său, Faust, a participat la al Treilea Sinod Ecumenic de la Efes, în anul 431, unde a susținut cu fermitate învățăturile Bisericii împotriva ereziei lui Nestorie.
Prin viața lor de rugăciune și prin curajul de a înfrunta ereziile vremii, cei doi au devenit stâlpi ai Ortodoxiei, lăsând în urmă o moștenire spirituală prețioasă, întărită de mănăstirile și de ucenicii lor.
Sfânta Mironosiță Salomeea
Tot pe 3 august, Biserica o cinstește și pe Sfânta Mironosiță Salomeea, una dintre femeile credincioase care L-au urmat pe Mântuitorul în timpul vieții Sale pământești și care L-au slujit cu devotament.
După Răstignire, Salomeea s-a numărat printre primele femei care au mers la Mormântul Domnului cu miruri, pentru a-I unge Trupul. Curajul și credința ei neclintită au transformat-o într-un simbol al iubirii și devotamentului față de Hristos, o mărturie a credinței care nu se teme de moarte.
Semnificația sărbătorii pentru creștinii de astăzi
Ziua de 3 august este mai mult decât o simplă comemorare. Ea reprezintă o lecție de curaj și credință:
-
Sfântul Isaachie ne arată puterea mărturisirii în fața nedreptății și a prigoanei.
-
Sfinții Dalmat și Faust ne inspiră prin devotamentul lor față de Biserică și prin tăria de a înfrunta ereziile.
-
Sfânta Salomeea ne amintește de iubirea statornică și de curajul slujirii tăcute.
Credincioșii sunt îndemnați ca, în această zi, să se roage cu smerenie, să aprindă lumânări pentru sufletul lor și să ceară mijlocirea acestor sfinți pentru putere, sănătate și izbăvire din necazuri.