O decizie controversată luată de noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a stârnit reacții dure pe scena politică și socială. Luni, Nawrocki a respins prin veto o lege aprobată de Parlament, care ar fi prelungit până în martie 2026 ajutoarele oferite copiilor refugiaților ucraineni. În schimb, el propune ca sprijinul să fie acordat doar celor care au un loc de muncă în Polonia.
„Ajutoarele ar trebui să fie rezervate ucrainenilor care muncesc. Nu îmi voi schimba părerea”, a declarat președintele polonez presei, susținând o linie naționalistă pe care a promovat-o constant în campania electorală.
Sprijin doar pentru refugiații activi pe piața muncii
Polonia a devenit, încă din primele zile ale invaziei ruse din februarie 2022, un refugiu pentru peste un milion de ucraineni – în special femei și copii. Țara a fost și principalul coridor logistic pentru sprijinul militar și umanitar occidental către Ucraina.
Guvernul proeuropean condus de Donald Tusk a inițiat un proiect de lege care ar fi prelungit sprijinul financiar acordat copiilor ucraineni până în primăvara anului 2026. Legea actuală urmează să expire la finalul lunii septembrie 2025.
Totuși, președintele Nawrocki a blocat legea, afirmând că „nu este normal ca un refugiat care nu muncește să primească sprijin medical și social, în timp ce cetățenii polonezi sunt tratați mai prost în propria lor țară”.
Polonia oprește finanțarea pentru internetul Starlink folosit de Ucraina și renunță la sprijinul social acordat refugiaților ucraineni
Pe lângă respingerea prelungirii ajutoarelor pentru copiii refugiaților ucraineni, președintele polonez Karol Nawrocki a blocat prin veto și o lege care prevedea continuarea plății abonamentului pentru rețeaua de internet Starlink utilizată de Ucraina. În lipsa unui cadru legal, finanțarea se va încheia la 1 octombrie, potrivit unei declarații transmise de Ministerul Digitalizării din Polonia, citată de agenția Reuters.
„Proiectul de lege prevedea extinderea sprijinului tehnologic pentru Ucraina până în martie anul viitor. Odată cu vetoul prezidențial, finanțarea dispare, iar accesul va fi întrerupt începând cu luna octombrie”, a precizat un purtător de cuvânt al instituției.
Rețeaua de sateliți Starlink, furnizată de compania SpaceX, a jucat un rol esențial pentru menținerea comunicațiilor în Ucraina, mai ales în zonele afectate grav de invazia rusă. Terminalele au asigurat conexiuni stabile pentru internet și comunicații militare, inclusiv în operațiuni tactice desfășurate pe front, fiind rezistente la încercările de bruiaj și interceptare ale forțelor ruse.
Până în aprilie 2025, Ucraina a beneficiat de peste 50.000 de terminale Starlink. Primele au fost oferite chiar de SpaceX, iar ulterior sistemul a fost susținut prin contribuții din partea Poloniei, Statelor Unite și Germaniei. În contextul actual, oprirea finanțării ridică semne de întrebare cu privire la continuitatea acestui sprijin tehnologic vital pentru Ucraina.
Guvernul reacționează dur: „Nu putem pedepsi copiii”
Decizia a fost imediat condamnată de autoritățile guvernamentale. Ministrul Muncii, Agnieszka Dziemianowicz-Bak, a reacționat pe rețeaua X, criticând ferm atitudinea președintelui:
„Nu putem pedepsi copii nevinovați doar pentru că părinții lor și-au pierdut locul de muncă. Este un principiu de bază al decenței umane.”
Patronatele și ONG-urile trag semnale de alarmă
Confederația patronală Lewiatan a catalogat vetoul drept „o veste proastă atât pentru comunitatea ucraineană, cât și pentru mediul de afaceri polonez”. Organizația a subliniat că aproximativ 80% dintre refugiații ucraineni aflați în Polonia sunt activi profesional – o rată de integrare considerabil mai mare decât în alte state OCDE.
Potrivit unui raport realizat de Deloitte în colaborare cu UNHCR (Agenția ONU pentru Refugiați), refugiații ucraineni contribuie cu un plus de 2,7% la PIB-ul Poloniei. În document se precizează clar că o eventuală plecare masivă a acestora ar însemna o pierdere economică semnificativă pentru țară.
Îngrijorări privind imaginea internațională a Poloniei
Analiștii politici avertizează că decizia președintelui riscă să afecteze imaginea Poloniei în cadrul comunității internaționale. Până acum, țara era văzută drept un model în ceea ce privește sprijinul acordat refugiaților de război, dar această schimbare de direcție ar putea atrage critici din partea partenerilor europeni și a organizațiilor umanitare.