— Dacă se confirmă, adopția poate deveni mult mai complicată, a spus Simona încet. Trebuie făcut un test de paternitate.
Ana a închis telefonul cu mâinile tremurând.
În mintea ei se amestecau furia, frica și o întrebare care o distrugea:
Victor îi ascunsese oare existența unui copil?
L-a găsit în grădină, udând florile.
Pentru câteva secunde l-a privit fără să spună nimic.
Apoi a întrebat direct:
— Ai avut o relație cu altcineva după moartea Marei?
Victor a încremenit.
Și-a lăsat încet furtunul jos.
— A fost o singură dată… la un grup de suport. Femeia respectivă mi-a spus ulterior că e însărcinată, dar apoi a dispărut complet.
Ana simțea că îi fuge pământul de sub picioare.
— Și n-ai căutat-o?
— Mi-a spus clar că nu vrea nimic de la mine.
A urmat o liniște grea.
În cele din urmă, Victor a spus:
— Fac testul. Dacă Sofia e fiica mea, îmi asum tot.
Zilele până la rezultat au fost cumplite.
Ana încerca să zâmbească în fața Sofiei, dar noaptea stătea trează imaginându-și toate scenariile posibile.
Simona încerca să o liniștească.
— În cele mai multe cazuri, adopțiile nu sunt anulate atât de ușor.
Dar frica tot rămânea.
În dimineața în care au primit plicul, Ana abia reușea să respire.
Victor l-a deschis primul.
Ochii i s-au mărit.
Apoi a ridicat privirea spre ea.
— Nu sunt tatăl ei.
Ana a izbucnit în plâns pe loc.
Nu de tristețe.
De ușurare.
Sofia a rămas în familia lor fără niciun risc.
Iar după toată furtuna aceea, Ana și Victor au înțeles ceva important:
Durerea îi despărțise.
Dar iubirea pentru copilul pe care îl pierduseră și pentru cel care intrase acum în viața lor îi adusese din nou împreună.
Sofia nu a înlocuit-o niciodată pe Mara.
Dar le-a oferit o nouă șansă să fie din nou o familie.
Și, pentru prima dată după foarte mulți ani, casa aceea nu mai părea un loc al pierderii.
Ci al speranței.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.
Numele, personajele și anumite detalii au fost adaptate pentru a proteja intimitatea celor implicați și pentru a reda povestea într-o formă cât mai clară și coerentă. Orice asemănare cu persoane sau situații reale poate fi întâmplătoare. Emoțiile și trăirile prezentate aparțin personajelor și fac parte din firul narativ al acestei povești.