În ultima duminică a lunii martie, România trece la ora de vară, iar ceasurile se dau cu oră înainte. În acest an în noaptea de 25 spre 26 martie, ora 03.00 va deveni ora 04:00. Ziua de 26 martie este considerată cea mai scurtă zi a anului, având în vedere că are doar 23 de ore, nu 24 cum suntem obisnuiti.
Această trecere ne obligă să dormim cu o oră mai puţin. Din păcate, adaptarea corpului nostru la acest fenomen nu se poate realiza la fel de uşor. Astfel, specialiştii au stabilit că sunt necesare două săptămâni pentru adaptare, în condiţiile în care ţinem seama şi de o serie de reguli
Sunt persoane, în special tineri, care se adaptează mai uşor acestei schimbări. Însă pentru majoritatea, pierderea unei ore de somn şi acomodarea la ritmul impus nu sunt uşoare şi presupun anumite măsuri. În primele săptămâni, pot persista simptome ca tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, scăderea capacităţii de concentrare, dureri de cap. Un studiu suedez publicat în 2008 arăta că în primele trei săptămâni după trecerea la ora de vară numărul infarctelor creşte cu 5%, fenomen care nu se observă la schimbarea orei de toamnă.
De asemenea, s-a constatat o creştere a numărului accidentelor rutiere sau de muncă. Efectele negative sunt mai evidente la persoanele care şi aşa au un ritm de viaţă stresant şi dorm mai puţin decât ar trebui, adică în cazul adulţilor minimum şapte-opt ore pe noapte. Astfel, într-un raport recent al CDC Atlanta (Centrul de control şi prevenire a bolilor) se atrage atenţia că o treime din americani dorm mai puţin de şapte ore pe noapte, lucru care se poate solda în timp cu alterarea stării de sănătate, crescând incidenţa bolilor cardiovasculare, diabetului, bolilor psihice, fenomenelor de scădere a imunităţii.
De aceea, pregătirea pentru schimbarea orei trebuie făcută cu o săptămână înainte, modificând treptat cu câte 15 minute ora de culcare şi de trezire. Creaţi în dormitor un microclimat plăcut, care să inducă somnul. Dormitorul trebuie să fie bine aerisit, cu o temperatură plăcută (18-21 grade Celsius), iar salteaua şi perna trebuie să fie confortabile. Somnul impune condiţii de întuneric şi linişte, deci evitaţi orice sursă de lumină de la mobil, de la ecranul computerului, ceas etc.
De altfel, cu două-trei ore înainte este indicat să folosiţi surse luminoase mai puţin stridente, să evitaţi emisiunile tv, muzica puternică, certurile. Nu lucraţi până noaptea târziu, un somn bun vă va creşte eficienţa în dimineaţa următoare.
Alcoolul, cafeaua, băuturile cofeinizate, ceaiul, ciocolata nu trebuie consumate cu şase ore înainte de culcare. Alcoolul pare să inducă somnul, dar după câteva ore se produce trezirea. Nicotina din tutun este şi ea stimulatoare. Unele antialgice, antiinflamatoare pot avea acelaşi efect. Exerciţiile fizice practicate în timpul zilei vă ajută să dormiţi mai bine, dar o activitate fizică intensă nu trebuie practicată cu trei-patru ore înainte de culcare.
Seara, mâncaţi uşor, fără multe grăsimi şi condimente. Este important să beţi minimum doi litri de apă zilnic, dar repartizaţi volumul astfel încât să nu beţi prea mult înainte de culcare, pentru a nu fi obligat să vă treziţi peste noapte. Somnul din timpul zilei poate fi odihnitor, dar nu trebuie să dureze mai mult de 30-45 de minute, cel mult o oră şi cu şapte-opt ore înainte de a spune noapte bună.
În România a existat o propunere privind renunțarea la schimbarea orei încă din 2018, dar ea a fost respinsă de Senat. La data respectivă şi Guvernul şi-a exprimat opoziţia față de această inițiativă, în primul rând fiindcă afectau corelarea cu orarul de vară al celorlalte state ale UE. Practic, la acel moment era imposibil să se renunțe la această practică.
Dar, un an mai târziu, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei, după un sondaj online la care au participat 4,6 milioane de repondenți – cea mai populară consultare de acest tip din istoria UE. 80% dintre votanți au fost pentru eliminarea acestei practici.Apoi, Parlamentul European a votat și el pentru renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an. Astfel, începând cu 2021, fiecare stat din UE urma să aibă aceeași oră tot anul, rămânând la latitudinea țărilor să decidă dacă aceasta va fi ora de iarnă (”ora standard”) sau ora de vară.
Marea majoritate a experţilor susţin însă adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat să crească timpul de lumină după-amiaza şi seara.