Tradițiile și obiceiurile ne spun ce nu trebuie să facem în ziua de Paști pentru a ne feri de ghinion și de necazuri în tot restul anului.
Paștele se numără printre cele mai importante sărbători din an, Învierea Domnului fiind chiar fundamentul credinței bisericilor creștine. Postul Paștelui reprezintă cel mai drastic, lung și important post din an, acesta având o durată de 40 de zile.
În Săptămâna Patimilor, dar și în cele trei zile de sărbătoare, credincioșii respectă o serie de superstiții și obiceiuri pentru a avea noroc în tot restul anului.
„Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Hristos este sărbătoarea care ne încredințează despre faptul că nu suntem muritori, ne încredințează despre faptul că în Hristos avem și noi viață veșnică, iar moartea aceasta care ni se întâmplă nu e decât o moarte corporală, prin care trecem de la un fel de viață la un alt fel de viață în aceeași Împărăție a lui Dumnezeu în care am intrat prin naștere”, a spus preotul Andrei
Rusu de la Biserica „Sf. Mare Mucenic Dumitru” din Chișinău.
Ce nu ai voie să faci în ziua de Paște
În prima zi de Paște nu ai voie să dormi fiindcă în tot restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, iar ploaia te va prinde ori de câte ori vrei să lucrezi câmpul.
În ziua de paște nu se mănâncă oul cu sare. Tradiția populară spune că vei transpira tot anul.
De Paști, pragul casei nu trebuie trecut mai întâi de o femeie, ci de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
Alte vorbe din popor spun că nu este bine să mănânce toată familia din ouă diferite, ci din primul ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.
Superstiții de Paște
Tradițiile noastre spun că în noaptea de Înviere este indicat să ne îmbrăcăm în haine noi și să aducem în case lumânarea pe care am aprins-o la biserică. Aceasta trebuie păstrată tot anul și reaprinsă în caz de boală, calamităţi naturale sau supărări.
În dimineața de după Înviere este bine să privești într-un vas cu apă neîncepută deoarece se spune că vei avea vederea bună tot anul. Tot atunci trebuie să te speli pe față cu apa în care ai pus un ou roșu și un bănuț, pentru a fi sănătos și a avea spor în toate.
Cocoşul sfinţit de Paşti este o sursă de belşug, sănătate şi dragoste, potrivit superstițiilor. În trecut, oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
La masa de Paști este bine să mănânci, pentru prima dată un ou, deoarece se spune că va aduce sănătate trupului. Mai apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinten precum peștele și ușor ca pasărea.
Se spune în popor că te vei întâlni pe lumea cealaltă cu persoanele cu care ciocnești ouăle vopsite.
În popor se spune că de Paște se deschid cerurile, permițând sufletelor celor morți să se întoarcă acasă pentru a-i proteja pe cei dragi.
Un obicei foarte cunocut în zona Transilvaniei este acela în care băieții merg în familiile unde există o fată sau mai multe și le stropesc cu parfum „ca să nu se vrăjească”.
În Brașov se organizează petreceri la care se adună comunitatea și se face obiceiul cu aruncarea buzduganului.