Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții populare de care nu trebuie să uiți

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este unul dintre cele mai importante evenimente religioase. Marchează un moment important, care trebuie tratat cu seriozitate de către persoanele credincioase.

Vezi ce tradiții trebuie să respecți în această zi și ce este complet interzis la data de 24 Iunie.

Ce nu ai voie sa faci de Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

In aceasta zi este interzis cusutul, dar si tricotatul. De asemenea, gospodinele nu au voie sa mature sau sa sa spele rufe, caci vor aduce mare ghinion si saracie in casa.

La fel ca si in ziua de 7 ianuarie nu ai voie sa te certi cu nimeni. Nu conteaza ca ai dreptate si nici motivul conflictului. In ziua de sarbatoare este bine sa fie liniste, iar oamenii sa fie impacati unii cu altii.

Traditia mai spune ca de Nasterea Sfantului Ioan nu ai voie de nicio culoare sa fii suparat. Cei care vor avea o zi trista, vor fi tristi intreg anul. Aceasi regula se aplica si in cazul somnului. La sarbatoarea Sf. Ioan Botezatorul nu ai voie sa dormi, altfel vei fi lenes tot anul.

O alta traditie respectata inca din cele mai vechi timpuri este rugaciunea. La sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, crestinii trebuie sa mearga la biserica si sa se roage pentru sanatatea dusmanilor, a celor dragi, iar in ultimul rand pentru bunastarea familiei din care fac parte.

Totul despre nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

În fiecare an, la data de 24 Iunie, este sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Este o sărbătoare cu dată fixă, extrem de importantă, având în vedere că Biserica Ortodoxă celebrează de obicei ziua morţii sfinţilor, însă Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă.

Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul. Desi a saltat in pantece, Ioan afirma ca “nu-L stia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Aceasta marturisire a lui Ioan este adevarata, caci el nu putea cunoaste din proprie experienta ca Cel purtat in pantecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu. Parintele Dumitru Staniloae, comentand acest episod, spune ca Ioan “a simtit venind din Acela o lumina, sau de la Duhul Sfant din El, care l-a facut sa salte de bucurie. Sunt cunostinte care apar in noi in chip tainic, fara niciun efort al nostru de a le castiga”.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus.

Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

Această sărbătoare care marchează nașterea este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica, sărbătoare de care se leagă o mulțime de obiceiuri și tradiții.

Cele mai importante obiceiuri sunt cele dedicate dragostei.

Se spune că fetele culeg flori în noaptea precedenta sărbătorii, pe care le pun apoi sub perna pentru a-și visa ursitul.

De altfel, în unele zone, fetele merg și se uită intr-o apă, unde se spune că va apărea imaginea viitorului lor sot.

Fetele merg și se scaldă în zone secrete, pentru a avea noroc la măritiș. Roua sânzienelor era strânsă de bătrâne într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă.

In drumul spre casă, ele nu au voie să vorbească și, dacă se întâlnesc cu cineva, să nu îl privească în ochi.

Interzis de Sânziene

Ca în orice alta zi de mare sărbătoare, nu se muncește, nu se spală și nu se fac treburi casnice.

Astăzi se pomenesc sufletele celor adormiți, pentru care se dau tot felul de alimente, preparate, printre care și colivă. Poți munci, însă, după ce se retrage soarele de pe cer.

Se spune că în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi cei de aici intra în contact cu lumea de dincolo. Se spune că nu este bine să umbli singur pe stradă și nici sa răspunzi dacă cineva te strigă.

În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri pentru a izgoni spiritele rele.

În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile. Flăcăii merg cu flori la casele fetelor nemăritate, pentru a le cere mâna.