Care este cea mai mare dorință pe care o are Horia Moculescu. Celebrul artist și compozitor își dorește să își vadă fiica la casa ei.
Horia Moculescu: “Aveam 11 ani când am pierdut-o pe mama”
Domnule Moculescu, la ce vârstă v-ați descoperit talentul artistic?
– Nu eu l-am descoperit eu, ci părinții mei. Cam pe la vârsta de 3 ani jumătate și-au dat seama că am înclinație către muzică.
Ați știut dintotdeauna că aceasta este calea pe care vreți să o urmați?
– Da. Deși am făcut și alte lucruri pe lângă. Am făcut o facultate, Institutul de mine din Petroșani. Dar nu m-am regăsit în acest domeniu. Tatăl meu și-a dorit ca eu să ajung inginer.
Cum a fost copilăria dumneavoastră?
– Copilăria mea a fost în etape. A fost de la splendid la mizerabil. Tatăl meu a fost plecat pe front, am rămas doar eu cu mama mea. Când tatăl meu s-a întors, mama mea a murit. Eu aveam 11 ani când am pierdut-o pe mama. După ce s-a întors tatăl meu de pe front, în anul 1945, până în 1948, când a murit mama mea, am avut 3 ani mai frumoși.
“Sper ca suferințele mele să se fi terminat odată cu moartea băiatului meu”
Care sunt cele mai grele momente pe care le-ați întâmpinat în viață?
– Moartea părinților. Am fost dat afară din toate facultățile din țară, din cauză că tatăl meu a fost condamnat 25 de ani. Apoi au murit persoanele apropiate, care mi-au fost foarte dragi, cum a fost sora mamei mele, care m-a crescut. Și sper să se fi terminat marile mele suferințe odată cu moartea băiatului meu.
Nidia este împlinirea vieții dumneavoastră. Ce dorințe aveți legate de ea?
– Vreau să se mărite cât sunt încă în viață. Aș vrea să-și schimbe și actualul loc de muncă, care este foarte obositor și chiar stresant. Ea cântă și cântă chiar foarte frumos, pentru cineva care s-a ocupat de altceva. Ea a făcut spaniolă și engleză.
Teama lui Horia Moculescu: “Îmi e greu să mă gândesc că nu îmi voi putea plimba viitorul nepot”
Cred că în închegarea unui cămin, Nidia suferă de o boală groaznică, este excesiv de morală. Eu am un nepot de la băiatul meu. Dar mi-aș fi dorit să am și de la Nidia. Îmi e greu să mă gândesc că fiica mea ar putea să nască un copil pe care să nu pot să îl plimb. Eu mă mișc foarte greu din cauza respirației îngreunate.
Care este melodia dumneavoastră de suflet?
– Eu am o melodie care mi-a plăcut din prima clipă în care am auzit-o. Se numește “Over and over” și este cântată de Frank Sinatra. Iar din melodiile mele, preferata mea este “Fântânile albastre”. Toată lumea poate se așteaptă să spun “Salcia”.
Acum piesa “Fântânile albastre” o cântă foarte mulți copii, iar piesa nu are nimic de-a face cu copilăria. Dar mă bucură acest lucru, să văd că piesele mele sunt cântate de noua generație.
Horia Moculescu își dorește o colaborare cu Delia pe viitor
Care sunt cei mai talentați cântăreți pe care îi apreciați?
– E greu de răspuns. Am cântat 6 ani cu Aurelian Andreescu, care a avut o voce excepțională. Dan Spătaru a cântat cu mine vreo 3 ani. Am cântat cu toată lumea bună a muzicii. Margareta Pâslaru, Angela Similea, Corina Chiriac. Din generația tânără, am colaborat cu Smiley.
Nu am cântat cu Delia, dar am cântat cu mama Deliei, la un eveniment unde eram amândoi. Poate urmează și cu Delia. Sunt mulți muzicieni tineri foarte buni pe care îi apreciez. Sunt și unii mai puțin cunoscuți, care sunt extrem de talentați.
Se mai face muzică în 2023 așa cum se făcea altădată?
– Când vorbim despre valoare, totul se uniformizează, nu mai contează neapărat vârsta. Se face muzică de calitate și în zilele noastre. Am ascultat câteva melodii splendide. Sunt mulți tineri care îmi plac. Feli, spre exemplu, are niște piese splendide. Mai sunt și Randi, Marius Moga. Nu e ușor să scrii un șlagăr, iar Marius Moga a avut multe hituri.
“Acord a doua șansă, chiar și a treia”
Sunteți o persoană care iartă ușor, atunci când cineva vă greșește?
– Da, sigur. Sunt obligat. Tu, ca om, ești obligat să îl ierți pe acela care greșește și își cere scuze. Acord și a doua șansă, chiar și a treia, dacă e cazul.
Uneori s-a spus despre dumneavoastră că sunteți o persoană dură. Este Horia Moculescu un om dur, sau o persoană cu un caracter puternic, etichetată greșit?
– În anii 80, nu puteai să cânți la niciun eveniment de stat dacă nu aveai un atestat de liber profesionist. Eu am fost timp de 10 ani șef de comisie de atestare. Eu personal mi-am pus semnătura pe mii de dosare. Unii spuneau să nu vină atunci când eram eu acolo, și eram văzut ca un om dur.
Alții spuneau că nu există persoană mai cumsecade decât Moculescu. Asta e viața. Dacă ar fi să mi se atribuie o trăsătură de caracter sau să fiu catalogat într-un fel, pot spune că sunt dur cu lipsa de onestitate.
Regula de aur a lui Horia Moculescu: “La mine acasă se vine doar cu flori”
În clipa în care sunt într-un juriu și cineva vrea să mă manipuleze cu un interes ascuns, mă supăr. Sunt cunoscut pentru faptul că sunt incoruptibil. La mine acasă, dacă vine o familie cu un copil să îl ascult, le spun că la mine acasă se vine doar cu flori. Fără bani, fără cadouri. Asta este o chestie deja notorie.
Aveți vreun regret? Ați schimba ceva din trecutul dumneavoastră?
– Da. Nu aș mai fuma. Acesta este singurul lucru pe care l-aș schimba, care ține de mine, nu de destin.
Au fost momente în care ați simțit că v-a apăsat celebritatea?
– Ca muzician, ești celebru când ajungi în albume, în cărți de istorie muzicală. Nu m-am considerat niciodată celebru, ci foarte cunoscut, atât. Dar, da, uneori din cauza presei, m-a deranjat. Presa este veninoasă, nu tămăduitoare, așa cum ar trebui.
Horia Moculescu: “Îmi doresc să o acompaniez pe Nidia până la altar”
Sunteți o persoană superstițioasă?
– Am avut una, aia cu pisica neagră, deși am un pisoi. Dar am avut ani la rând, zeci de ani, superstiția aceea groaznică să nu mă întorc din drum. Până într-o zi când mi-am impus să mă întorc, ca să văd ce se întâmplă și nu s-a întâmplat nimic.
Care este cea mai mare dorință a lui Horia Moculescu în momentul de față?
– Să mă țină Dumnezeu sănătos. Aș vrea să o acompaniez pe Nidia până la altar.