Aflat la Bruxelles, la Consiliul AgriFish, ministrul Agriculturii Florin Barbu a solicitat comisarilor ca România să beneficieze și în 2024 de derogări de la implementarea cerințelor privind bunele condiții agricole și de mediu GAEC 7 – aplicarea unei rotații a culturilor pe terenul arabil și GAEC 8 prin care se solicită ca cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de exploatație să fie dedicat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat la Bruxelles derogare de la implementare cerințelor GAEC 7 și 8 și în 2024 pentru a permite fermierilor să mai compenseze din pierderile anilor agricoli 2021 și 2022.
GAEC 7 se referă la asigurarea rotației culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).
GAEC 8 se referă la asigurarea unui procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă, prin aplicarea uneia dintre următoarele opțiuni:
cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă este alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă;
cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare și/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecţie a plantelor, din care 3% reprezintă zone și caracteristici neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Pentru culturile intermediare se utilizează factorul de ponderare 0,3.
Se mențin elementele de peisaj, incluzând rigole, garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, terase, movile existente pe terenul agricol. De asemenea, GAEC 8 interzice tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (15 martie – 31 august) și se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
Potrivit ministrului, în acest an agricol, chiar dacă sunt zone cu producții mulțumitoare, sunt și regiuni unde producțiile, în special culturile de toamnă, unde producțiile vor fi cu 50% mai mici decât media ultimilor cinci ani.
În plus, a spus ministrul, fermierii români au pierderi în continuare din cauza războiului de la graniță, fiind nevoiți să vândă ieftin marfă pe care au produs-o scump.
„Importurile din Ucraina au cauzat reduceri de preț la cerealele și oleaginoase cauzând pierderi importante. Fermierii și-au valorificat producția la prețuri mai mici decât costurile. Din păcate, sprijinul acordat până acum de Comisie este mic în comparație cu pierderile fermierilor și le rezolvă doar în parte situația dificilă. În plus, nici bugetele națioanle nu au fos în măsură să reducă pierderile acestora. De aceea, considerăm ca este nevoie de soluții inovatoare din afara bugetului PAC ( Politicii Agricole Comune) și derogări”, a declarat ministrul român.
Solicitarea României a fost susținută și de Slovacia și Bulgaria care a cerut inclusiv derogare de la GAEC 6 , măsură de ecocondiționalitate ce se referă la acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile.
Amintim că, potrivit PNS, în perioada de programare 2023–2027, toți fermierii care vor primi plăți directe prin intermediul intervenției sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) ar trebui să respecte aceste norme referitoare la bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) referitoare la climă și mediu, sănătate publică și sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor.