Alexandru are 49 de ani și de aproape 11 trăiește în pustiu, la marginea unei păduri. Familia l-a părăsit și a plecat în lume pentru a-și găsi liniștea. Doarme pe pământ și nu se mai teme de sălbăticiunile naturii.
Omul a cărui povestea poate deveni cu ușuriță scenariu de film. Alexandru este din Gorj și de aproximativ 11 ani trăiește sub cerul liber, la marginea unei păduri, în apropierea munților, pe raza comunei Peștișani. Viața l-a făcut să considere pământul gol și cerul liber casa lui.
Trăiește de 11 ani sub cerul liber, dar și-a găsit, în sfârșit, liniștea
Pentru Alexandru, un așternut făcut din ferigi uscate peste care sunt puse mai multe pături este patul lui de 11 ani, indiferent de anotimp. Bărbatul în vârstă de 49 de ani a ajuns aici pentru a-și găsi liniștea, în urma unor necazuri pe care le-a avut în familie. El provine din satul Porceni, care aparține de orașul Bumbești Jiu.
„Împrejurările vieții m-au adus aici. Viața nu o poți face cum vrei tu. Părinții m-au dat afară. M-au duduit și m-au dezmoștenit. Oamenii fiind răi, m-am gândit să vin aici, pentru că sunt liniștit. Aici trăiesc cu mintea la perioada copilăriei mele. Când îmi aduc aminte de viața aceea și de simplitatea de atunci, îmi vine să plâng. De 11 ani stau aici. Aici e casa mea. Cum fiecare trage acolo unde casa lui, eu trag aici”, i-a povestit Alexandru vlogger-ului de călătorii Luis Popa, cel care l-a descoperit.
Și chiar dacă, practic, nu are nimic, Alexandru aplică zicala „Fă-ți rai din ce ai”. Se spală cu apa cristalină de lângă pădure și se hrănește cu roadele naturii, fără să aibă vreo problemă de sănătate.
„Se află în zona Valea Nucului, undeva între localitățile Runcu și Peștișani. Este lângă un drum forestier. Am găsit un om curat, deși trăiește fără niciun fel de condiții, sub cerul liber. Mi-a povestit că în spatele pădurii este o apă și acolo se spală. Mâncarea este pusă în copaci. Este un om care a avut anumite probleme și a vrut să fugă de acestea în natură”, a relatat Luis Popa.
La început, după ce abia fusese dat afară de familia lui, bărbatul a stat la o familie din satul Valea Mare, care aparține de comuna Runcu, și a ajutat la treburile din gospodărie. Așa a ajuns să cunoască foarte bine zona și pădurile care acum îi sunt casă. Alexandru a explicat și cum și-a ales zona în care a decis ă se așeze în așa fel încât să aibă de toate, dar să fie și ferit de pericole.
„M-am gândit să nu îmi fac casa în pădure, pentru că acolo vine ursul peste mine, dar aici vede și se sperie. M-am mai gândit să fie cumva în pantă, ca să nu băltească apa. Nu îmi e frică, deși au mai venit lupii. Au fost aici, puțin mai la deal. Eu dormeam, dar i-am auzit. Era spre primăvară. Am auzit apoi că au mâncat un vițel. Am găsit sub folie și șerpi. Am 49 de ani și nu am probleme de sănătate, dar fac multă mișcare. Merg mult pe jos și aerul nu este poluat aici. Eu nu beau cafele, nu fumez, nu mănânc dulciuri. Mulți nu m-au crezut când le-am spus că am aproape 50 de ani”, a mai povestit bărbatul, care povestește, mândru, cum reușește să supraviețuiască iarna, când temperaturile nu au milă uneori: „A nins pe mine, dar m-am băgat sub folie. Mă trezeam că mai rămâneam fără aer și ridicam puțin nailonul. A fost și ploaie înghețată”.
Alexandru a încercat să meargă la mănăstire, dar nu s-a putut obișnui cu stilul de viață de acolo: „Am stat o săptămână la mănăstirea Lainici. Am fost acolo, pentru că nu aveam unde să stau. Nu am putut să mă obișnuiesc cu restricțiile de acolo. Omul este născut să fie sociabil”.
Alexandru merge să mai muncească la oamenii din sat, pentru a câștiga bani. El mai are o soră, la care ține foarte mult. Ba chiar a și locuit cu ea o perioadă, însă își dorește mai multă liniște, așa că s-a refugiat în natură: „O iubesc foarte mult pe sora mea. Trăiește în localitatea Băilești din comuna Dolj. M-a chemat la ea. Am stat acolo două săptămâni, dar era prea mare agitație. Natura mea este făcută să stau aici”.