Înălțarea Domnului 2024. Tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea Înălțării Domnului, cunoscută și sub numele de Ispas sau Paștele Cailor, pică la 40 de zile după Sfintele Paști. Această zi specială este marcată de diverse tradiții și obiceiuri care sunt respectate cu sfințenie de credincioșii ortodocși.

Importanța Înălțării Domnului
Înălțarea Domnului este un eveniment central în calendarul creștin ortodox, fiind sărbătorită în fiecare an la 40 de zile după Paște, mereu într-o zi de joi. Aceasta comemorează înălțarea lui Iisus Hristos la ceruri după Învierea Sa și reprezintă încheierea prezenței fizice a lui Hristos pe Pământ.

Tradiții și Obiceiuri de Înălțarea Domnului
La Înălțarea Domnului, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii participă în număr mare pentru a-și arăta devoțiunea. Una dintre principalele activități ale acestei sărbători este împărțirea de pomană pentru sufletele celor adormiți. Joi, 13 iunie 2024, credincioșii ortodocși vor merge la biserică și vor împărți ouă roșii și alte bucate sfințite de preot.

Ce se împarte de Înălțarea Domnului
La sărbătoarea Înălțării Domnului, credincioșii obișnuiesc să împartă diverse alimente, cum ar fi:

Ouă roșii: Simbol al Învierii și al vieții noi.
Pască: Pâinea specială preparată pentru Paști, care simbolizează trupul lui Hristos.
Cozonac: Un desert tradițional românesc, care este adesea împărțit la sărbători.
Pâinici: Micile pâini care sunt binecuvântate de preot.
Colivă: Un preparat din grâu fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă, care se oferă în memoria celor adormiți.
Este esențial ca toate aceste alimente să fie sfințite de către preot înainte de a fi împărțite. Credincioșii împart aceste bunuri din suflet, fără a simți că este o obligație morală.

Salutul Tradițional și alte Obiceiuri
În ziua Înălțării Domnului, credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, la care se răspunde „Adevărat S-a Înălțat”. Acest salut este o reafirmare a credinței și a evenimentului sărbătorit.

În mediul rural, există tradiția de a purta frunze de nuc și leuștean la brâu, în amintirea frunzelor pe care Iisus le-ar fi avut atunci când S-a înălțat la ceruri. De asemenea, vitele sunt bătute cu frunze de leuștean pentru a se îngrășa și a fi sănătoase tot restul anului.

Un alt obicei este acela că gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale și roșesc ouă, pe care le împart în cinstea celor adormiți. Se spune că oamenii care mor în preajma sărbătorii Înălțării Domnului vor ajunge în Rai, ceea ce adaugă o dimensiune spirituală suplimentară acestei zile.

Înălțarea Domnului coincide și cu Ziua Eroilor, o sărbătoare națională în România, dedicată celor care și-au dat viața pentru patrie. Cu această ocazie, se fac slujbe de pomenire în memoria eroilor neamului, iar coliva, un pahar tradițional cu grâu fiert și îndulcit, este adesea inclusă în pachetele de pomană.

Preoții ortodocși țin predici speciale cu ocazia acestei sărbători, menite să aducă credincioșii mai aproape de cuvântul Domnului. Un exemplu notabil este predica Mitropolitului Teofan Savu, arhiepiscopul Iașilor, care a subliniat semnificațiile duhovnicești ale Înălțării Domnului.

Mitropolitul Teofan a reamintit credincioșilor cuvintele îngerilor adresate apostolilor în momentul înălțării lui Hristos: „De ce stați privind la cer. Pe Domnul Iisus așa cum îl vedeți ridicându-se, așa îl veți vedea coborând din nou pe pământ”. Aceste cuvinte ne amintesc de a doua venire a lui Iisus și de necesitatea de a fi mereu pregătiți pentru această întâlnire divină.

Îngerii au prevăzut deja ultima clipă a viețuirii acestei lumi, când aceasta se va sfârși și va lua un alt chip, cel al cerului nou și al pământului nou, descris în Apocalipsa. Prin acest mesaj, credincioșii sunt îndemnați să trăiască o viață curată, plină de credință și rugăciune, pregătindu-se pentru marea întâlnire cu Dumnezeu.

Sărbătoarea Înălțării Domnului este un moment de profundă semnificație spirituală și culturală pentru creștinii ortodocși. Prin tradițiile și obiceiurile respectate cu sfințenie, credincioșii își exprimă devoțiunea și recunoștința față de Hristos, în același timp onorând memoria celor adormiți.

Împărțirea de pomană, slujbele religioase, saluturile tradiționale și predicile preoților contribuie toate la crearea unei atmosfere de comuniune spirituală și de introspecție. Fiecare gest, fiecare aliment împărțit, fiecare rugăciune spusă reflectă o parte din credința și valorile comunității ortodoxe.

Astfel, Înălțarea Domnului nu este doar o simplă sărbătoare, ci un prilej de a reflecta asupra propriei vieți, de a onora tradițiile și de a întări legăturile cu cei din jur, fie ei în viață sau trecuți în neființă. Este un moment de a ne aminti că, indiferent de încercările și greutățile vieții, credința și speranța ne pot ghida mereu spre lumină.