Diana Șoșoacă, scoasă din Parlamentul European după ce a urlat în timpul ședinței. Europarlamentarul și-a pus botniță, a adus o icoană și un sac

Diana Șoșoacă a făcut un scandal de zile mari în Parlamentul European. Urletele nu s-au oprit nici după ce europarlamentarul SOS a ajuns pe hol.

A fost circ astăzi în Parlamentul european, după ce europarlamentarul SOS a urlat în timpul ședinței care precede supunerea la vot a candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

Înarmată cu o icoană, celebra botniță și un sac negru, precum cei folosiți în timpul pandemiei pentru transportul persoanelor neînsuflețite, Diana Șoșoacă a început să își strige din toate puterile nemulțumirile.

Pe parcursul dezbaterii, aceasta i-a întrerupt de 3 ori pe vorbitori, astfel că Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a decis ca europarlamentarul să fie dat afară din sală.

Diana Șoșoacă, scandal de zile mari la Parlamentul European
Diana Șoșoacă nu a vrut să iasă din sala de ședință imediat. În momentul în care i s-a cerut să părăsească încăperea, aceasta a scos sacul negru, pe care l-a numit proprietatea sa și de care nu a vrut să se despartă. Europarlamentarul a părăsit până la urmă ședința, dar scandalul nu s-a oprit aici.

„Unde e suveranitatea noastră? Au decis pentru toți? De ce? Am o constituție, Constituția României.

Am dreptul să vorbesc, tare și clar. Am fost votată de români. Unde sunt drepturile noastre? Unde e justiția? Nu avem libertatea de exprimare, nu avem nimic. Avem o Europă care decide pentru toți. Nu suntem sclavi”, a spus Șoșoacă.

După acest incident, Parlamentul European a explicat în detaliu de ce a fost escortată afară Diana Șoșoacă.

„Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă a fost escortată afară din sală după ce a strigat și a întrerupt de trei ori dezbaterea în plen.

Ce sancțiuni riscă Diana Șoșoacă
În ceea ce privește sancțiunile pentru încălcarea normelor și principiilor pe baza cărora deputații își desfășoară activitatea, Regulamentul PE spune că pentru aplicarea oricărei sancțiuni este necesară o decizie motivată din partea președintelui Parlamentului, care poate cere observații din partea deputatului sancționat, care poate fi convocat chiar și la o audiere.

Apoi, în stabilirea sancțiunii, Președintele Parlamentului European va face o distincție între comportamentele de natură vizuală, „care pot fi tolerate în măsura în care nu sunt injurioase, difamatoare, rasiste sau xenofobe și păstrează limite rezonabile”, și comportamentele ce provoacă o perturbare activă a activității parlamentare.

În ceea ce privește sancțiunile efective, acestea sunt în număr de cinci, iar prima dintre ele este mustrarea. A doua sancțiune ce poate fi impusă vizează indemnizația de ședere, ce poate fi suspendată până la 30 de zile. „Pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile”, se arată la punctul b, al alineatului 3, Art. 166.

Indemnizația de ședere este diurna zilnică a unui europarlamentar, care se ridică la 350 de euro. Deși această sumă poate varia în rare ocazii, în sensul că deputații pot primi doar jumătate din această sumă dacă nu participă la voturile din plen din ziua respectivă sau dacă ședințele au loc în afara UE, această sancțiune înseamnă că Diana Șoșoacă poate fi sancționată cu până la 10.500 de euro pe lună.

A treia sancțiune ce poate fi impusă de către președintele PE este suspendarea participării de la activitățile instituției pe o perioadă între două și 30 de zile. Așa cum am văzut anterior, această măsură ar atrage după sine și pierderea unor indemnizații. Regulamentul precizează însă că interdicția nu vizează participarea la ședințele plenare, unde dacă un deputat nu participă la jumătate din ședințele dintr-un an, atunci pierde jumătate din indemnizația lunară pentru cheltuieli generale de 4.950 de euro.

„Fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc”, se arată în regulamentul citat.