Sfânta Maria Mare, celebrată pe 15 august, este cea mai importantă sărbătoare creștină a verii și, totodată, o zi națională care aduce bucurie tuturor românilor, indiferent de credință. Această zi este un prilej de bucurie, speranță și celebrare a vieții, marcând momentul în care Fecioara Maria a fost înălțată la cer de către îngeri, ocupând un loc de cinste alături de Tatăl.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului nu simbolizează moartea Mariei, ci ascensiunea ei cu trupul și sufletul în Împărăția lui Dumnezeu.
Se spune că Fecioara Maria a adormit și a fost luată la ceruri de îngeri, iar mormântul ei a rămas gol, cu excepția giulgiului, pe care apostolii l-au păstrat cu mare evlavie în templu.
Maica Domnului s-a înălțat la ceruri, asemenea lui Iisus Hristos, atât cu trupul, cât și cu sufletul, datorită unui miracol divin. În tradiția creștină, ziua de 15 august este văzută ca momentul adormirii și ridicării la ceruri a Fecioarei Maria, nu ca momentul morții ei.
Sfânta Maria Mare, semnificația sărbătorii la români
Maica Domnului este iubită în popor și multe povești și legende sunt legate de bunătatea și miracolele pe care le-a înfăptuit Fecioara Maria. Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai importante sărbători creștine, după Crăciun, sărbătoarea Nașterii Domnului, și Paște.
Românii își sărbătoresc toți apropiații care poartă numele de Maria, Mariana, Mari, Maricica sau Marilena, precum și Marin sau Marian. Din anul 2009, Adormirea Maicii Domnului a devenit sărbătoare națională și toți românii se bucură de o zi liberă, chiar și cei care nu sunt de religie creștină.
Sfânta Maria Mare este totodată și Ziua Marinei, iar autoritățile din Constanța pregătesc în fiecare an o paradă impresionantă cu nave din dotarea marinei și cu aparate de zbor. Fecioara Maria este ocrotitoarea mării și a marinarilor, a tuturor celor care pleacă pe mare sau muncesc la malul mării. Pentru creștini,
Adormirea Maicii Domnului este totodată un praznic al morților. Se merge la slujbă și apoi la cimitir, unde sunt pomeniți morții din familie și se împart pachete cu mâncare și fructe, în special mere de vară.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare
Obiceiurile creștinești spun că, dimineața devreme, în ziua de Sântămaria Mare se culeg flori și se pun la icoanele Maicii Domnului. Apoi se merge la biserică, iar fetele tinere cer de la preot, după slujbă, câteva crenguțe de busuioc înflorit pe care le aduc acasă, tot la icoana Fecioarei Maria.
Tot în această zi se culeg ultimele plante de leac ale verii și se pun la uscat pentru ceaiuri și tincturi tămăduitoare. Se făceau descântece pentru bolnavi, pentru sănătatea copiilor și pentru fetele care vroiau să se mărite toamna.
Se spunea pe vremuri că Adormirea Maicii Domnului este o zi de hotar între vară și toamnă. După Sântămarie se culegea mierea din stupi, se coseau fânețele și se scoteau oile la păscut pe miriști. Tot atunci, se spunea că nu mai este bine să mergi la scăldat, pentru că apa se răcește, întunericul coboară mai repede și nopțile sunt mai răcoroase.
Ciobanii încep a coborâ cu oile de la munte, iar țăranii arau pământul să semene grâul de toamnă. Se tocmeau paznicii pentru vii, iar femeile făceau descântece să lege ciocul graurilor să nu le mănânce strugurii.
Se mănâncă primii struguri copți și neapărat porumb fiert sau copt. Este vremea când porumbul de lapte are cel mai bun gust.
După 15 august se deschide sezonul nunților care ține până în postul Crăciunului. Un alt obicei este legat de foc, pentru că nimeni nu avea voie să aprindă focul în curte sau în sobă de Sfânta Maria Mare, de teamă să nu se abată nenorocirea asupra lui și să îi ardă casa.