Elena nu fusese niciodată încântată de bărbatul ales de fiica ei, Andreea. Simțea cu toată ființa că omul acela nu era de încredere. Părea mereu prea zâmbitor, exagerat de politicos, mereu „perfect”. Dar Elena știa – nimeni nu e așa în mod natural. Era evident că totul era o mască, iar în spatele acelei amabilități exagerate se ascundea altceva. Ceva urât.
Dar Andreea era vrăjită de el. Atât de convinsă de alegerea ei, încât o avertizase pe mamă că, dacă nu îl acceptă, va rupe legătura cu ea. Elena, nevrând să-și piardă copilul, a cedat.
Doi ani au trecut, timp în care cei doi păreau să aibă o căsnicie liniștită. Li s-a născut un băiețel, pe care l-au numit Luca. Elena își iubea enorm nepotul și îi aducea adesea dulciuri, jucării și lucruri bune, dar mergea în vizită doar când ginerele, Mihai, era plecat. Niciodată nu discutau despre viața de familie a Andreei. Iar mama vedea clar: fata ei, cândva plină de viață, acum părea stinsă. Mersul îi era greoi, privirea mereu obosită. În ultimele șase luni, era de parcă purta lumea întreagă pe umeri.
Elena începuse să-și facă griji. Se gândea că poate Andreea e bolnavă. Dar o vecină i-a spus într-o zi: „Am auzit că se ceartă aproape în fiecare noapte. Pereții sunt subțiri…”
A fost momentul în care Elena a înțeles că nu-și mai poate ține mâinile în sân. Trebuia să afle adevărul. Și să o salveze pe fiica ei.
Într-o dimineață, s-a hotărât să-l urmărească pe Mihai. A ieșit din bloc după el, la ora opt fix – ora la care spunea că merge la serviciu. Dar, surpriză: înainte să ajungă la birou, un detaliu a dat totul de gol. O tânără a venit din direcția opusă și s-a aruncat direct în brațele lui. S-au sărutat fără nicio reținere, apoi au plecat ținându-se de mână.
Elena a păstrat distanța, dar nu i-a scăpat din ochi. Cei doi au intrat într-un bloc. Femeia a ascultat la lift și a urcat pe scări, atentă la fiecare sunet. La etajul patru s-au oprit. A văzut clar: apartamentul 38. A coborât apoi și s-a apropiat de o bătrânică ce stătea pe bancă în fața intrării.
— Știți cine locuiește la 38? a întrebat politicos.
— Acolo stă Cătălina, o fată tare cumsecade, — a răspuns bătrâna. — Mi-a spus că e logodită și că urmează să se mărite cât de curând, după ce iubitul ei primește o primă mare.
Atunci Elena a înțeles totul. A mers direct la Andreea și i-a povestit. Fata a refuzat inițial să creadă, dar își amintea vag că Mihai pomenise despre o primă. Nu spusese că era o sumă mare, însă acum toate piesele se potriveau.
Andreea a pus mâna pe telefon și a sunat o cunoștință comună de la firma lui Mihai. A întrebat despre prime și răspunsul a venit clar: „Chiar astăzi se virează. Și Mihai este pe lista celor cu cele mai mari bonusuri.”
Acel detaliu a fost picătura care a umplut paharul.
Seara, Andreea și-a scos copilul la plimbare. „Întâmplător” au ajuns în fața firmei soțului. Când Mihai i-a văzut, s-a prefăcut surprins și a zis că are ceva „extrem de urgent” de rezolvat. Andreea știa exact despre ce era vorba.
Așa că, noaptea, după ce s-a asigurat că Mihai doarme, a luat cardul lui de credit și a mers la bancomat. Contul avea într-adevăr o sumă frumușică. I-a retras toți banii. Fiecare leu. S-a întors acasă, a pus cardul exact unde fusese și s-a culcat liniștită.
A doua zi dimineață, cât Mihai era la birou, și-a făcut bagajele, l-a luat pe Luca și s-a mutat la mama ei. Aveau deocamdată din ce trăi, iar Andreea era hotărâtă să se descurce pe cont propriu. Va găsi un loc de muncă și va începe o viață nouă. Fără minciună. Fără umilință.
Pentru că, da – așa trebuie să procedezi cu trădătorii ticăloși.
Dacă ți-a plăcut povestea, distribuie-o mai departe! Poate inspira pe cineva care are nevoie de curaj. ❤️