Nu am citit tot. Nu era treaba mea. Dar am văzut că e scrisă de o mamă. Și eu am pierdut-o pe a mea acum șapte ani. Când am rămas fără casă, am pierdut și ultima ei fotografie.
Nu pot să vă iau asta.
Am vrut să vă aduc geanta direct, dar mi-a fost rușine. Am păzit-o trei nopți până am găsit adresa din buletin.
Sper că scrisoarea este în regulă.
— Marian”
Nu știu cât timp am stat acolo, în fața blocului, plângând.
Un om care dormea pe carton.
Un om care n-avea ce mânca regulat.
Păzise geanta mea trei nopți, fără să atingă un leu.
Am intrat în mașină și am condus direct spre gară.
Mi-a luat o oră să-l găsesc. L-am văzut lângă un zid, cu o pătură subțire și un rucsac vechi. Avea ochii obosiți, dar curați.
— Marian?
A ridicat privirea.
Când i-am arătat geanta, s-a ridicat imediat.
— A ajuns totul bine? Scrisoarea… e în regulă?
Nu a întrebat nimic despre bani.
Am stat jos, pe bordură, și i-am povestit despre mama. Despre cum scrisoarea aceea îmi amintea să fiu om bun, indiferent cât de greu e.
— Și dumneavoastră ați fost om bun, i-am spus.
Nu i-am întins bani direct.
Am sunat un prieten care are un atelier auto în Militari.
— Ai nevoie de ajutor? Am un om serios aici.
— Dacă e muncitor, îl iau mâine.
Marian a început munca după trei zile.
I-am plătit eu prima lună de chirie într-o garsonieră mică.
Acum două săptămâni am fost să-l văd la atelier. Era murdar de ulei și zâmbea larg.
— Doamnă Andreea, uite! mi-a spus.
Și mi-a arătat un portofel nou. În el avea o fotografie plastifiată cu mama lui.
— Nu mai vreau să pierd ce contează, a spus el.
Credem că suntem puternici singuri.
Credem că succesul ni se cuvine.
Dar uneori, un om care nu are nimic îți arată ce înseamnă, de fapt, bogăția.
Integritatea nu e despre reguli.
E despre a păzi trei nopți geanta unui străin, când ai putea să-ți schimbi viața cu banii din ea.
Dacă citiți asta, amintiți-vă: nu toți eroii au case. Unii dorm sub cerul liber și au inimi mai mari decât orașul.
Numele, personajele și anumite detalii au fost adaptate pentru a proteja intimitatea celor implicați și pentru a reda povestea într-o formă cât mai clară și coerentă. Orice asemănare cu persoane sau situații reale poate fi întâmplătoare. Emoțiile și trăirile prezentate aparțin personajelor și fac parte din firul narativ al acestei povești.