Sfântul Nicodim Aghioritul, prăznuit pe 14 iulie, este una dintre cele mai importante figuri ale ortodoxiei din secolul al XVIII-lea. Născut în 1749 în orașul Naxos, situat în sud-estul arhipelagului Ciclade din Marea Egee, el a primit la naștere numele Nicolae Kallivurtzis.
Încă de la o vârstă fragedă, Nicolae a demonstrat o dorință arzătoare pentru cunoaștere și sfințenie, caracteristici care i-au definit întreaga viață. Prăznuirea Sfântului Nicodim Aghioritul pe 14 iulie este o ocazie de a reflecta asupra vieții și învățăturilor sale.
Educația și primii pași spre monahism
La vârsta de 16 ani, Nicolae a fost trimis la Smirna pentru a se instrui sub îndrumarea dascălului Ierotei. Aici a învățat latina și franceza și a devenit un cunoscător profund al Sfintelor Scripturi, al aghiografiei și al sfintelor canoane. După finalizarea studiilor în 1770, s-a întors la Naxos, unde mitropolitul Antimos l-a angajat ca secretar, rol în care a demonstrat o mare capacitate intelectuală și spirituală.
La vârsta de 26 de ani, Nicolae a intrat în monahism la Mănăstirea Dionisiu din Sfântul Munte Athos. După doi ani de ascultare, a fost tuns rasofor, primind numele de Nicodim. Acest moment a marcat începutul unei vieți dedicate complet rugăciunii, studiului și scrierii. Nicodim a devenit rapid cunoscut pentru devotamentul său religios și pentru erudiția sa vastă.
Lucrările monumentale
Episcopul Macarie al Corintului i-a cerut lui Nicodim să corecteze și să pregătească pentru tipar „Filocalia”, o colecție monumentală de scrieri patristice. Publicată în 1782 la Veneția, aceasta include opere ale 36 de autori, acoperind unsprezece secole, din secolul al IV-lea până în secolul al XV-lea. Această lucrare este considerată una dintre cele mai importante învățături duhovnicești din ortodoxie.
Din dorința de a se dedica rugăciunii în liniște, Nicodim a părăsit Mănăstirea Dionisiu și s-a retras într-o chilie aproape de Karies. Aici a continuat să scrie și să se roage, dar dorința de a se alătura comunității Cuviosului Paisie Velicikovski în Moldova a fost împiedicată de o furtună. Acceptând aceasta ca pe un semn divin, s-a stabilit într-o chilie din Capsala, unde a copiat numeroase manuscrise și a continuat munca sa literară.
Rugăciunea pentru răbdare
Sfântul Nicodim Aghioritul a trecut la cele veșnice pe 14 iulie 1809, lăsând în urmă o moștenire spirituală și intelectuală impresionantă. Lucrările sale continuă să fie studiate și apreciate pentru profunzimea și claritatea lor teologică. Prin dedicarea sa neobosită pentru rugăciune, studiu și scriere, Sfântul Nicodim a devenit un model de sfințenie și învățătură pentru generațiile următoare. Acesta a lăsat în urmă și o rugăciune pentru răbdare pe care orice credincios ar trebui să o rostească atunci când se simte într-o situație tensionată și fără scăpare.
„O, Dumnezeul meu, când se va înarma inima mea cu arma răbdării? Când voi trece prin ispită fără a-mi tulbura inima, ca să dau bucurie Dumnezeului meu? O, iubitele mele suferinți ce mă faceţi asemenea Domnului meu Iisus, cel ce a pătimit pentru mine! O, Iisuse, singura viaţă a sufletului meu! Ajunge-voi oare a odihni între mii de suferinţe pentru mărirea ta? Voi fi fericit, dacă în mijlocul focului necazurilor mă voi aprinde de dorinţa de a suferi chinuri mai mari!”