În luna august 2024 au loc câteva sărbători religioase importante. Chiar din prima zi a lunii avem prăznuirea scoaterii sfintei cruci.
Calendar ortodox 1 august 2024. Această perioadă se mai numește și „Sextilis” în calendarul roman, deoarece era a 6 lună în calendarul roman de 10 luni al lui Romulus, înainte de adăugarea lunilor ianuarie și februarie. Succesorul lui Iulius Cezar, fiul adoptiv al acestuia, Octavian, a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”.
Numele de august vine, așadar, de la împăratul roman Cezar August. Luna august are 31 de zile, ca şi luna iulie, deoarece Cezar August nu a vrut să aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar.
Scoaterea Sfintei Cruci este sărbătorită de Biserică în ziua de 1 august. „Acest praznic s-a aşezat în această zi de Preasfinţitul Luca, patriarhul Constantinopolului, de mitropolitul Constantin al Kievului şi de Nestor, episcopul Rostovului”. (Vieţile Sfinţilor)
Praznicul a fost instituit pentru a sărbători victoriile din două confruntări militare simultane, ruşii asupra bulgarilor şi grecii asupra turcilor. Biruinţele acestor lupte au fost obţinute cu ajutorul lui Dumnezeu şi raze puternice de lumină izvorau la vedere din icoana Maicii Domnului cu Pruncul, purtată împreună cu Sfânta Cruce de cele două armate.
De atunci s-a numit prăznuirea aceasta: Scoaterea Sfintei Cruci. Când se scoate la pâraie, la fântâni şi la izvoare Crucea Domnului, trebuie să se scoată împreună şi cu sfintele icoane.
Sfânta Cruce este prăznuită de-a lungul anului bisericesc de mai multe ori: Duminica Sfintei Cruci, a 3-a duminică din Postul Mare; Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim, pe 7 mai; Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.
* Sfinţii 7 fraţi Mucenici Macabei au suferit chinuri mari şi moarte martirică pentru că s-au opus încercărilor de întoarcere a poporului iudeu de la credinţa în Dumnezeu la închinarea la idoli.
Prigoana a început în timpul regelui Antioh al IV-lea (175-164 î.Hr.), care se chema şi Epifanis, adică luminos, „dar care mai mult era numit de alţii Epimanis, adică nebun, pentru că s-a sculat cu nebunie împotriva lui Dumnezeu cel adevărat şi împotriva sfinţeniei Lui, făcându-se chip al lui Antihrist” (Vieţile Sfinţilor).
Pe fondul tulburărilor lumii iudaice, regele Antioh, care domnea într-o parte a imperiului întemeiat de Alexandru cel Mare (Macedon) (336-323 î.Hr.), a dispus ca toate popoarele din toate seminţiile aflate sub conducerea sa să adopte valorile elenistice şi în mod obligatoriu cultul zeilor să fie singurul practicat.
În Ierusalim aplicarea acestei dispoziţii a fost favorizată „de către învăţătorii cei mincinoşi ai legii şi de către arhiereii Ierusalimului, iubitori de stăpânire”, între care s-a aflat şi marele arhiereu, Menelae.
Hotărâţi să se împotrivească lui Antioh, „ierusalimitenii au închis cetatea împotriva lui, însă nu au putut să se împotrivească puterii lui, de vreme ce era neunire între cetăţeni; pentru că unii dintr-înşii, care se abătuseră spre elinism, erau prieteni ai împăratului, iar mai vârtos Menelae, mincinosul arhiereu”. (Vieţile Sfinţilor)
„De aceea, împăratul a luat cetatea cu puterea sa de oaste şi a poruncit ostaşilor să ucidă fără de cruţare pe toţi cei ce se vor întâmpla pe uliţele cetăţii; apoi, intrând prin case, să înjunghie pe bărbaţi şi pe femei, pe bătrâni, pe tineri şi pe prunci. Numărul celor ucişi în cele trei zile a fost optzeci de mii, iar al celor legaţi şi aruncaţi în temniţă, patruzeci de mii. Mulţi dintre acei cetăţeni au fost daţi în robia ostaşilor, care au îndrăznit a intra cu mândrie în templul Domnului, având înainte conducător pe Menelae, care se făcuse vânzătorul patriei şi al legii”. (Vieţile Sfinţilor)
Atunci când nimeni nu îndrăznea să se numească iudeu, nici să facă ceva după legea lui Moise, pentru că toţi vedeau înaintea ochilor lor chinurile şi moartea care îi aştepta, au fost prinşi, împreună cu mama lor, şi cei şapte fraţi Macabei.
Pentru neamul bun din care se trăgeau, fraţii Macabei au fost trimişi în Antiohia spre cercetare. Au fost omorâţi în chinuri fără de măsură în faţa mamei lor, Solomonia, pentru că nu au renunţat nicidecum la legea lor.
„Văzând aceasta fericita maică, al cărei nume era Solomonia, s-a umplut de veselie negrăită, că şi-a trimis fără prihană înaintea lui Dumnezeu pe cei şapte fii ai săi. Apoi, stând deasupra trupurilor lor, şi-a întins mâinile în sus şi, rugându-se cu lacrimi fierbinţi, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Astfel s-a sfârşit maica cu fiii săi. S-au sfârşit punându-şi sufletele pentru legea Atotţiitorului Dumnezeu”. (Vieţile Sfinţilor)
* Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august şi durează până la 15 august. Este asemănător, ca rânduială, cu Postul Mare (Postul Paştilor). (surse: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
Calendar ortodox august 2024. Care sunt cele mai importante sărbători de care românii trebuie să țină cont în ultima lună de vară
Calendar ortodox august 2024. Luna august reprezintă a opta lună a anului în calendarul Gregorian, fiind una dintre cele șapte luni care au 31 de zile. Această lună se caracterizează printr-un număr semnificativ de sărbători religioase importante, inclusiv trei cu cruce roșie: Schimbarea la Față a Domnului, Adormirea Maicii Domnului și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
În ceea ce privește poziția sa în astrologie, august începe cu soarele situat în semnul Leului și se încheie cu soarele trecând prin semnul Fecioarei. Astronomic, luna august începe cu soarele în constelația Racului și se încheie atunci când soarele ajunge în constelația Leului.
Numele lunii august provine de la Cezar Augustus, primul împărat roman, care a ales ca această lună să aibă 31 de zile pentru a fi egală cu durata lunii iulie, numită după Iulius Cezar. Această decizie reflectă dorința de a păstra consistența în numărul de zile între cele două luni, ambele având același număr de zile.
Pe lângă sărbătorile religioase de importanță majoră, cum ar fi cele menționate mai sus, luna august include și alte sărbători religioase cu cruce neagră, așa cum sunt detaliate pe site-ul crestinortodox.ro. Aceste sărbători contribuie la diversitatea și semnificația spirituală a acestei luni.
Calendar ortodox august 2024
1 august – Scoaterea Sfintei Cruci – Dezlegare la ulei şi vin
2 august – Aducerea moaştelor Sfântului Arhidiacon Ştefan – Post
3 august – Sfinţii Isachie, Dalmat şi Faust – Dezlegare la ulei şi vin
4 august – Sfinţii şapte tineri din Efes; Vindecarea slăbănogului din Capernaum
5 august – Sfântul Ioan Iacob Hozevitul – Post
6 august – Schimbarea la Faţă a Domnului – Dezlegare la peşte
7 august – Sfânta Teodora de la Sihla – Post
8 august – Sfântul Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului; Sfântul Ierarh Miron
9 august – Sfântul Apostol Matia
10 august – Sfântul Lavrentie – Dezlegare la ulei şi vin
11 august – Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului; Vindecarea a doi orbi şi un mut în Capernaum
12 august – Sfinţii Mucenici Fotie şi Anichit – Post
13 august – Sfântul Tihon de Zadonsk
14 august – Sfântul Proroc Miheia
15 august – Adormirea Maicii Domnului
16 august – Sfinţii Martiri Brâncoveni – Post
17 august – Sfântul Mucenic Miron; Sfântul Gheorghe Pelerinul
18 august – Sfântul Ioan de Rila, ocrotitorul Bulgariei; Predică la Duminica a VIII-a după Rusalii
19 august – Sfântul Andrei Stratilat
20 august – Sfântul Proroc Samuel
21 august – Sfântul Apostol Tadeu; Sfinţii Mucenici Donat, Romul, Silvan şi Venust – Post
22 august – Sfântul Mucenic Agatonic
23 august – Sfântul Mucenic Lup – Post
24 august – Sfântul Mucenic Eutihie
25 august – Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Bartolomeu; Umblarea pe mare, potolirea furtunii
26 august – Sfinţii Adrian şi Natalia
27 august – Sfântul Fanurie
28 august – Sfântul Moise Etiopianul – Post
29 august – Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
30 august – Sfântul Ierarh Varlaam; Cuviosul Ioan de la Raşca şi Secu; Sfântul Alexandru
31 august – Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului