Începând din toamna anului 2024, școlile din România vor implementa noi reguli stricte pentru a îmbunătăți disciplina și standardele în sistemul de învățământ. Aceste schimbări survin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de comportamentul elevilor și de modul în care aceștia se prezintă la ore. Iată principalele modificări care vor intra în vigoare odată cu noul an școlar.
O schimbare semnificativă privește codul vestimentar. Din această toamnă, profesorii vor avea autoritatea de a interzice accesul în școală elevilor care nu respectă anumite standarde de îmbrăcăminte. Articolele de vestimentație considerate necorespunzătoare, precum pantalonii rupți, fustele scurte, bluzele decoltate, genele false, unghiile artificiale, piercing-urile vizibile și tatuajele, vor putea fi motive pentru refuzul participării la cursuri.
Această măsură are scopul de a promova un mediu de învățare mai serios și mai concentrat, în care atenția să fie îndreptată asupra studiului, nu asupra aparențelor. Totuși, această regulă a stârnit deja controverse, mulți părinți și elevi considerând-o prea restrictivă și o posibilă limitare a libertății individuale.
În plus față de restricțiile legate de vestimentație, un proiect de lege depus la Senat propune ca școlile să poată impune uniforma școlară obligatorie, cu condiția ca aceasta să fie oferită gratuit elevilor. Scopul acestei măsuri este de a uniformiza aspectul elevilor, reducând astfel presiunea socială legată de vestimentație și promovând un nivel mai ridicat de egalitate între elevi.
Deși unele școli au introdus deja uniforme, această regulă ar putea extinde practica la nivel național. Susținătorii acestei inițiative consideră că uniformele ar putea contribui la crearea unui sentiment de apartenență și unitate în rândul elevilor, eliminând competiția și discriminarea bazate pe aspectul exterior.
O altă noutate importantă se referă la dreptul elevilor și părinților de a solicita explicații pentru notele primite. Începând cu acest an școlar, aceștia vor putea cere clarificări privind notele, o măsură care urmărește să sporească transparența și să încurajeze un dialog constructiv între profesori și părinți.
Totuși, această regulă a generat îngrijorări în rândul cadrelor didactice. Mulți profesori se tem că acest drept ar putea fi interpretat greșit și ar putea crește presiunea asupra lor, obligându-i să justifice decizii ce țin de expertiza lor profesională.
„Profesorul se vede ca un specialist, cu studii în domeniu, și îi este greu să accepte observații din partea unui nespecialist. Dacă părintele vine și spune ”Așa-mi place că așa vreau eu”, e ca și cum m-aș duce la un arhitect și i-aș spune că nu-mi place cum a pus o grindă. El îți explică de ce e necesară, dar tu rămâi la părerea ta,” a explicat prof. univ. Ovidiu Pânișoară, mentor în științele educației, pentru ProTV.
Pe lângă aceste reguli, directorii de școli vor avea acum autoritatea de a raporta cazurile de absenteism la Protecția Copilului. Această măsură vine ca răspuns la creșterea numărului de absențe nemotivate, care afectează negativ performanța academică și disciplina din școli.
Ministerul Educației urmărește, prin această inițiativă, să întărească legăturile între școală, familie și autoritățile locale, asigurându-se că fiecare copil beneficiază de dreptul la educație și este sprijinit în procesul de învățare. Se așteaptă ca aceste măsuri să contribuie la reducerea absenteismului și la creșterea ratei de promovabilitate în rândul elevilor.