În calendarul ortodox, ziua de 14 septembrie este marcată ca o sărbătoare deosebită: Înălțarea Sfintei Cruci. Această sărbătoare este dedicată evenimentului în care Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos a fost descoperită și înălțată în mod solemn, marcând un moment deosebit în istoria creștinismului.
Calendar creștin ortodox 14 septembrie 2024
Istoria Înălțării Sfintei Cruci
Potrivit tradiției creștine, Sfânta Cruce a fost descoperită în secolul al patrulea, în urma unor evenimente miraculoase. Împăratul Constantin cel Mare, care a jucat un rol semnificativ în legalizarea creștinismului în Imperiul Roman, a avut o viziune în care i s-a arătat o cruce strălucitoare pe cer, însoțită de cuvintele „În acest semn vei birui!” În urma acestei viziuni, el a adoptat creștinismul și a promovat creștinismul în întregul imperiu.
Sfânta Elena, mama lui Constantin, a călătorit în Țara Sfântă pentru a găsi crucea pe care Iisus fusese răstignit. După o căutare îndelungată, se spune că ea a descoperit Sfânta Cruce, precum și cele două cruci ale tâlharilor care au fost răstigniți împreună cu Iisus. În semn de recunoaștere, Sfânta Cruce a fost înălțată într-o biserică din Ierusalim în anul 335 d.Hr.
Semnificația Înălțării Sfintei Cruci
Înălțarea Sfintei Cruci are o semnificație profundă în creștinism. Crucea este un simbol al iubirii lui Dumnezeu pentru omenire, amintindu-ne de sacrificiul lui Iisus pentru păcatele noastre. Înălțarea Sfintei Cruci ne invită să reflectăm asupra importanței jertfei lui Iisus și să ne amintim de responsabilitatea noastră de a trăi în conformitate cu învățăturile Sale.
Această sărbătoare este, de asemenea, o ocazie de a ne aminti de importanța credinței în viețile noastre. Așa cum Sfânta Elena a căutat cu hotărâre Sfânta Cruce, așa și noi suntem chemați să căutăm cu sinceritate credința și să o înălțăm în inimile noastre ca un simbol al speranței, iubirii și luminii în viața noastră.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci, credincioșii ortodocși participă la slujbe deosebite. Se oficiază Sfânta Liturghie, iar Sfânta Cruce este adusă în fața credincioșilor pentru a fi venerată. De asemenea, se citește pasajul din Sfânta Scriptură care relatează descoperirea Sfintei Cruci.
Mai mult decât o sărbătoare istorică, Înălțarea Sfintei Cruci este o ocazie de a întări credința, de a reflecta asupra valorilor creștine și de a ne conecta cu moștenirea spirituală a creștinismului. Este un moment de recunoaștere a iubirii lui Dumnezeu pentru omenire și de reafirmare a angajamentului nostru de a trăi în lumina acestei iubiri.
Tradiții și superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii
Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită pe 14 septembrie, marchează o zi importantă atât în calendarul religios, cât și în cel popular, fiind asociată cu sfârșitul verii și începutul toamnei. Această zi, cunoscută și sub numele de Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui, este bogată în tradiții și superstiții ce reflectă credințele și obiceiurile străvechi ale poporului român.
Cârstovul Viilor este o denumire populară întâlnită în zonele viticole, mai ales în regiunile deluroase și sudice ale țării, unde marchează începutul sezonului de cules al viilor. În această zi, viile sunt pregătite pentru recoltare, iar oamenii sărbătoresc fertilitatea și bogăția pământului. Este o zi în care gospodarii se roagă pentru o recoltă bogată, iar strugurii sunt aduși ca ofrandă la biserică pentru a fi binecuvântați.
Pe de altă parte, Ziua Șarpelui reflectă credința că, odată cu această sărbătoare, șerpii și alte reptile încep să se retragă în adăposturile lor subterane, pregătindu-se pentru hibernare până la primăvară. În tradiția populară, aceasta este o zi în care oamenii își curăță casele și grădinile, crezând că astfel alungă spiritele rele și protejează gospodăriile de pericole.
De Ziua Crucii, o altă tradiție importantă este culegerea ultimelor plante de leac din an, cum ar fi boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic. Aceste plante sunt duse la biserică, împreună cu buchete de flori și busuioc, pentru a fi sfințite. După ce sunt binecuvântate, plantele se păstrează în casă, la icoane sau în alte locuri speciale, pentru a fi folosite în tratarea bolilor sau în ritualuri de dragoste. În credința populară, aceste plante sfințite au puterea de a proteja casa și familia de rele și de a aduce sănătate și prosperitate.
Busuiocul sfințit în această zi are un rol special. Este folosit în diverse ritualuri menite să aducă protecție și sănătate. În unele regiuni, busuiocul sfințit este pus în vasele cu apă ale păsărilor, pentru a le proteja de boli, sau în apa în care fetele se spală, pentru a le întări părul. De asemenea, ramurile de busuioc sunt așezate la streșinile caselor, cu credința că vor feri locuințele de trăsnete și alte nenorociri.