ALERTA in Europa! Ministrul Catalin Predoiu avertizeaza: „Populatia trebuie pregatita sa reziste de la 72 de ore la 7 zile”

Românii, îndemnați să se pregătească pentru crize majore. Ce recomandă oficialii europeni privind reziliența populației

Consiliul JAI de la Copenhaga: Fiecare gospodărie trebuie să se descurce singură până la 7 zile în caz de urgență

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat recent la reuniunea informală pe tema Afacerilor Interne, organizată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat la Copenhaga, sub egida Președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene. Tema principală de pe agenda întâlnirii: capacitatea populației de a face față autonom situațiilor de criză.

Avertisment din partea oficialilor UE: Cetățenii trebuie să fie pregătiți pentru 72 de ore până la o săptămână fără ajutor extern

Oficialii europeni transmit un semnal clar: în cazul unor catastrofe naturale, accidente industriale sau atacuri armate, fiecare cetățean al Uniunii Europene ar trebui să fie pregătit să supraviețuiască între 3 și 7 zile fără sprijin din partea autorităților. Pregătirea individuală nu mai este o opțiune, ci o necesitate.

Cătălin Predoiu: „Trebuie să fim sinceri cu cetățenii – vremurile s-au schimbat”

„Din păcate, statele europene nu sunt, în acest moment, suficient pregătite pentru a reacționa eficient în fața dezastrelor naturale, industriale sau în eventualitatea unor conflicte militare. Populația trăiește încă în mentalitatea unei epoci a păcii, dar realitatea a devenit mai instabilă și mai impredictibilă”, a declarat ministrul Predoiu.

El a subliniat că reziliența socială presupune alocarea de resurse, cooperare între state, dar și un parteneriat onest între autorități și cetățeni. „Este nevoie de comunicare transparentă și responsabilitate din partea guvernelor în pregătirea populației pentru ceea ce poate urma.”

Securitatea – o nouă lentilă prin care trebuie privite toate politicile

Ministrul român a punctat că, în contextul internațional actual, toate politicile publice – de la educație la economie, de la administrație la sănătate – trebuie regândite dintr-o perspectivă care să integreze conceptul de securitate.

„Avem nevoie de o colaborare reală între sectorul civil și cel militar. Iar liderii politici trebuie să fie primii care înțeleg și îmbrățișează această schimbare de paradigmă. Populația trebuie educată, informată și sprijinită pentru a putea face față unor eventuale situații severe”, a adăugat Predoiu.

Gospodăriile, sfătuite să își creeze rezerve de urgență pentru cel puțin 3 până la 7 zile

Una dintre concluziile esențiale ale reuniunii de la Copenhaga a fost aceea că fiecare familie din Uniunea Europeană ar trebui să dispună de provizii esențiale care să le permită supraviețuirea pentru minimum 72 de ore și, ideal, până la o săptămână. Această măsură poate fi crucială în perioada de dinainte ca autoritățile să poată interveni în mod eficient.

Ce ar trebui să conțină un kit de urgență pregătit acasă?

Pentru ca o familie să fie pregătită corespunzător, specialiștii recomandă includerea următoarelor articole în trusa de supraviețuire:

  • Alimente care nu se alterează: conserve de legume, carne, pește, fructe, biscuiți uscați, batoane energizante, cartofi deshidratați, sare, zahăr, ulei, hrană pentru sugari și animale de companie.

  • Rezerve de apă: minimum 3 baxuri de apă îmbuteliată, tablete de purificare, filtre portabile, recipiente pentru colectarea apei de ploaie.

  • Surse alternative de lumină și căldură: lanterne cu baterii, lumânări, chibrituri, lămpi cu gaz sau ulei, dispozitive portabile de încălzire.

  • Echipamente esențiale: radio portabil, baterii externe, telefon cu cartelă preplătită, generator de rezervă.

  • Trusă de prim ajutor: medicamente uzuale, tratamente personale, bandaje, plasturi, dezinfectanți.

  • Articole de igienă: hârtie igienică, șervețele umede, săpun, pastă și periuță de dinți, saci menajeri.

  • Documente importante: acte de identitate, polițe de asigurare, titluri de proprietate, lista contactelor de urgență.

  • Îmbrăcăminte de schimb: haine impermeabile, lenjerie curată, pătură termică, sac de dormit.

  • Obiecte utile: fluier, cuțit multifuncțional, sfoară, hartă tipărită.

Concluzie: Pregătirea nu este semn de teamă, ci de responsabilitate

Într-o lume tot mai imprevizibilă, adaptarea devine cheia supraviețuirii. Schimbările geopolitice, climatice și riscurile de securitate impun o nouă abordare în rândul cetățenilor europeni. Mesajul oficialilor UE este clar: fiecare persoană și fiecare familie trebuie să fie pregătite să se descurce temporar pe cont propriu.

Nu este vorba despre a răspândi panică, ci despre a cultiva responsabilitatea, vigilența și prevenția. O societate pregătită este o societate mai sigură.