Când Victor, la cei 75 de ani ai lui, se întorcea agale de la cumpărături, nu se aștepta ca o simplă oprire pe trotuarul unei cafenele să-l arunce într-un vârtej de emoții. Trecuseră doar câteva săptămâni de la divorțul de Maria, soția alături de care trăise mai bine de jumătate de secol. Viața părea că se derula în reluare, fără gust, fără culoare. Dar ceea ce a văzut atunci l-a făcut să simtă, din nou, ceva — de data asta, o amărăciune arzătoare.
Maria stătea la o masă de la fereastră, zâmbind cald unui bărbat cu cel puțin 20 de ani mai tânăr decât ea. Îi ținea mâna, iar privirea ei părea plină de blândețe. Victor a simțit cum ceva în el se rupe. „După 53 de ani împreună, și-a găsit altul atât de repede?” gândea el, pășind hotărât spre ușa cafenelei.
A năvălit la masa lor, trântind palma peste lemnul lăcuit:
— Serios, Maria? Ți-ai găsit un amant tinerel cât ai zice pește? Bravo, chiar ai bătut recordul!
Femeia a tresărit, iar bărbatul de lângă ea s-a ridicat confuz.
— Mamă… el e tata?
Liniștea s-a așternut ca o pătură grea. Victor a înlemnit.
— Ce-ai spus?
Maria își îndreptă spatele și privi în ochii lui Victor. Se vedea că momentul pe care îl amânase o viață întreagă venise.
— E timpul să afli adevărul… Pe când aveam doar 17 ani, într-o seară de septembrie, am ieșit pe furiș din casă cu fetele. Am ajuns într-un bar din oraș, locul unde te-am cunoscut. Tu aveai 21 de ani, erai nou în oraș și m-ai fermecat instant. Am dansat, am râs, am băut, și apoi… ne-am sărutat. A fost o noapte magică.
Victor își aducea aminte. Desigur. Își amintea de acea fată cu zâmbet jucăuș și ochi limpezi. Dar nu știa ce s-a întâmplat după.
— La câteva săptămâni după acea noapte, am aflat că sunt însărcinată. Eram o copilă. Mama vitregă m-a obligat să ascund adevărul. M-a forțat să mă împac cu fostul meu iubit, Andrei, și să-l conving că este tatăl copilului. Nu am avut de ales, Victor… eram îngrozită. Tata era pastor și m-ar fi renegat.
Maria povestea printre lacrimi. Victor asculta, năuc.
— Am făcut exact ce mi s-a cerut. Am dormit cu Andrei, am anunțat că sunt însărcinată și totul s-a legat perfect. El s-a bucurat, iar tata… tata a fost dezamăgit, dar a acceptat situația. Numai că, atunci când am născut, un test de sânge a dovedit că Andrei nu putea fi tatăl. A fost un scandal uriaș. Andrei a plecat. Tata m-a izgonit.
Victor, deși copleșit, șopti:
— Și copilul?
Maria închise ochii, rușinată.
— L-am dat spre adopție. Nu aveam nici sprijin, nici curaj. A fost cea mai grea decizie a vieții mele. După ce am plecat din oraș, te-am întâlnit din nou, la o expoziție de artă, 6 luni mai târziu. Nu am avut puterea să-ți spun. Speram că trecutul va rămâne îngropat… Dar de fiecare dată când vorbeam despre copii, simțeam că nu merit alții. Nu ți-am spus niciodată de ce. Și acum… copilul acela, băiatul nostru… este aici, în fața ta. Numele lui este Ștefan.
Victor se uita la bărbatul din fața lui. Acum îl vedea clar — fruntea, privirea, maxilarul. Era ca o reflexie întârziată a propriei tinereți.
— Eu… nu-mi vine să cred. Ai trăit cu durerea asta în tine toți acești ani?
Maria dădu din cap.
— Am vrut să-i spun lui Ștefan adevărul când am aflat, recent, că s-a întors în țară. A început să caute informații despre mama biologică după moartea tatălui adoptiv. Ne-am întâlnit acum două zile, iar azi urma să-i povestesc totul.
— Și m-ai văzut și ai explodat… — adăugă Ștefan, privind spre Victor.
— Am greșit… Am judecat fără să știu. Ștefan… fiule… iartă-mă. Nu știam.
— Nici eu n-am știut, până de curând. Dar dacă a fost să ne revedem așa, după o viață, înseamnă că mai avem timp.
Victor și Maria au rămas nemișcați. El i-a întins mâna fiului său, cu ochii umezi:
— Niciodată nu e prea târziu să repari. Dacă mă accepți, poate învăț și eu cum e să fii tată… chiar și la 75 de ani.
— Și poate învăț și eu cum e să am părinți — chiar dacă viața ne-a dat un ocol, spuse Ștefan, zâmbind.
Maria și-a șters lacrimile, iar pentru prima dată după multă vreme, ochii ei păreau ușurați. Poveștile uitate ies la lumină, dar uneori, chiar și cele mai dureroase adevăruri pot aduce o împăcare. Pentru Victor, Maria și Ștefan, ziua aceea a fost începutul unei familii pierdute… și regăsite.