Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a reapărut luni, 25 august 2025, în atenția publică printr-o serie de declarații tranșante, în care a acuzat sistemul politic actual că l-a împiedicat să candideze și a denunțat „derapaje economice grave” din partea guvernului. Potrivit acestuia, dacă i s-ar fi permis să participe la scrutinul din 2024, România ar fi devenit un simbol al păcii, nu al conflictelor.
Se consideră marginalizat pentru că a promovat pacea
Luni dimineață, Călin Georgescu s-a prezentat, ca de obicei, la sediul IPJ Ilfov, unde se află sub control judiciar. A fost întâmpinat de câteva sute de susținători, care l-au aclamat, semn că, în ciuda controverselor, continuă să se bucure de susținere în rândul unei părți din electorat.
În fața presei, Georgescu a susținut că a fost eliminat din cursa electorală pentru că a insistat, în toate discursurile sale, pe nevoia de pace și soluții diplomatice. „Înainte de anularea alegerilor din 6 decembrie 2024, vorbeam deschis și clar despre pace. Dacă nu mi s-ar fi interzis abuziv candidatura, astăzi s-ar fi vorbit despre Pacea de la București”, a declarat el. De asemenea, a arătat cu degetul spre „sistemul oligarhic european”, pe care l-a acuzat că ar alimenta în mod conștient conflictele din regiune, în special cel din Ucraina, în detrimentul păcii.
Atac la guvern și la gestionarea economiei
În discursul său, fostul prezidențiabil nu a ezitat să critice actuala guvernare, pe care o consideră direct responsabilă pentru criza economică din ce în ce mai accentuată. Georgescu a afirmat că guvernanții iau decizii fără consultarea mediului de afaceri sau a specialiștilor, ceea ce afectează grav întreaga populație.
„Trăim un dezastru economic. Acest guvern, al pseudocunoscătorilor, ia decizii iresponsabile. Poporul nu ar trebui să plătească pentru greșelile unei clase politice incompetente. Ei trebuie trași la răspundere!”, a declarat el.
Georgescu a făcut apel și la avertismentele istorice ale lui Mihai Eminescu legate de economia României, susținând că actuala politică fiscală bazată pe deficite și împrumuturi constante duce țara spre prăpastie. Ca soluție, el propune orientarea spre investiții din afara Uniunii Europene.
„Lumea nu se termină la Bruxelles. Există capital suficient în afara Europei, dar trebuie voință și curaj pentru a-l atrage”, a punctat el.
Mesaj pentru AUR și distanțare de George Simion
Un alt punct important al intervenției publice a fost mesajul transmis către principalul partid de opoziție, AUR. Deși a declarat că nu intenționează să-și creeze un partid propriu și nici să candideze la Primăria Capitalei, Georgescu a sugerat că AUR are datoria de a face mai mult pentru români.
A ținut, totodată, să se distanțeze clar de liderul AUR, George Simion, cu care a avut anterior o colaborare neoficială. „Nu construiesc un nou partid, nu candidez la București. Am candidat la Președinția României și am câștigat moral. Asta e poziția mea. Transmit celor din AUR: pot și trebuie să facă mai mult pentru români.”
În sprijinul afirmațiilor sale, Georgescu a invocat o vorbă a părintelui Arsenie Papacioc: „Nu ai din ce ai, din ce dai, și nu dai din ce dai, ci din ceea ce ești.” Apoi a adăugat cu subînțeles: „Iar ei nu sunt.”
Pacea, tema centrală a mesajului său
În încheierea declarațiilor, Georgescu a accentuat că pacea rămâne pentru el cel mai important obiectiv politic și moral, considerând-o „o valoare superioară care înalță spiritul uman”. A afirmat că, în mod deliberat, sistemul european „care visează și respiră doar război” a blocat mesajul său pașnic pentru a-și continua interesele geopolitice.
„Pacea ziditoare, la care ne cheamă Hristos, a fost deranjantă pentru acest sistem care nu vrea liniște, ci haos. Dacă nu mi s-ar fi interzis, azi s-ar fi vorbit despre Pacea de la București, nu despre tancuri și sancțiuni”, a încheiat fostul candidat.
Concluzie
Intervenția publică a lui Călin Georgescu readuce în atenție teme majore și sensibile: lipsa transparenței în deciziile guvernamentale, pericolul instabilității economice și slăbiciunea opoziției în fața problemelor reale ale populației. Pentru susținători, el rămâne un simbol al luptei împotriva sistemului; pentru critici, o voce contestatară, dar controversată. În orice caz, mesajul său despre necesitatea păcii și guvernării responsabile devine tot mai relevant într-un context politic și social tot mai tensionat.