Pe 29 august, creștinii ortodocși prăznuiesc cu evlavie Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai mari sărbători ale anului bisericesc, care, totodată, marchează încheierea acestuia. Este o zi de doliu și post, în care întreaga suflare creștină își pleacă fruntea în amintirea celui care L-a vestit lumii pe Mântuitorul Iisus Hristos și a cărui moarte a fost una mucenicească.
Această zi este trecută cu cruce roșie în calendarul ortodox, semn că nu este o sărbătoare obișnuită, ci una încărcată de semnificații adânci și reguli stricte. Credincioșii sunt chemați la rugăciune, post și smerenie, iar tradițiile moștenite din bătrâni se păstrează cu sfințenie, căci se crede că cei care le încalcă pot atrage asupra casei necazuri, boală sau neîmpliniri.
O zi de tristețe și post aspru
Din punct de vedere liturgic, Tăierea Capului Sfântului Ioan este o zi de post negru pentru mulți credincioși. Se spune că nu se mănâncă și nu se bea nimic până seara, iar cei care nu pot ține post total, se abțin măcar de la carne, lactate, ouă și alcool, consumând doar turtă simplă de mălai sau grâu fiert, fără untdelemn și fără vin. Acest gest simbolizează durerea și jertfa pe care a suferit-o Sfântul Ioan și este ținut pentru sănătate, curățirea păcatelor și izbăvirea de necazuri.
Postul începe adesea chiar din seara zilei de 28 august, iar credincioșii se pregătesc sufletește pentru a primi această zi cu inima curată.
Tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie
În această zi nu se fac treburi casnice. Nu se spală, nu se calcă, nu se coase și nu se folosesc unelte ascuțite precum cuțitele, foarfecele sau topoarele. Se spune că orice tăietură făcută în această zi aduce ghinion, boală sau sânge în familie.
Pâinea nu se taie cu cuțitul, ci se rupe doar cu mâna, ca semn de respect pentru sfântul decapitat. De asemenea, există o credință veche potrivit căreia nu se consumă varză, pentru că, spune tradiția, capul Sfântului Ioan ar fi fost pus de șapte ori pe o varză, și de fiecare dată ar fi înviat.
Un alt obicei important este ducerea de fructe la biserică pentru sfințire. Mere, pere, struguri, prune sau castraveți sunt așezate în coșuri și duse la slujbă. După ce sunt binecuvântate, se împart săracilor, copiilor, bătrânilor și nevoiașilor, în amintirea celor trecuți la Domnul și pentru binecuvântarea casei și sporul familiei.
Interdicții de care trebuie ținut cont
Pe lângă interdicțiile legate de muncile casnice, există și restricții alimentare. Nu se mănâncă fructe sau legume rotunde, precum pepenele roșu sau galben, merele sau roșiile, pentru că se aseamănă cu forma capului tăiat al sfântului și simbolizează decapitarea.
Vinul roșu este complet interzis, fiind considerat simbol al sângelui vărsat. În unele zone din țară, se spune chiar că nici lichidele roșii (sucuri, ciorbe roșii etc.) nu se consumă în această zi.
Ce se întâmplă cu cei care nu respectă aceste rânduieli?
Tradiția populară avertizează că cei care încalcă aceste rânduieli riscă să atragă necazuri, pagube, boli sau nefericiri în familie. Se spune că nerespectarea obiceiurilor din această zi „întunecă norocul casei”, iar anul bisericesc se poate încheia cu supărări și lipsuri.
De aceea, mulți români preferă să țină cont de toate recomandările și să petreacă ziua în rugăciune, liniște și reculegere, citind acatiste, mergând la Sfânta Liturghie și aprinzând lumânări pentru cei adormiți.
Semnificația profundă a sărbătorii
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare dintre profeți, un om drept, curat și plin de har. A avut curajul să condamne fărădelegile lui Irod și ale Irodiadei, fapt care i-a adus moartea. Capul i-a fost tăiat la cererea Salomeei, iar trupul său a fost înmormântat cu evlavie de ucenici.
Această zi nu este una de bucurie, ci de doliu sufletesc și meditație profundă asupra jertfei și curajului de a spune adevărul, indiferent de consecințe.
📿 Cei care cinstesc cu adevărat Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, cu post, rugăciune și milostenie, vor fi binecuvântați cu sănătate, liniște în familie și ocrotire de sus.