Am plecat singură spre spital. Nu i-am spus nimic lui Ilie. Îl văzusem la înmormântare: calm, controlat, cu o durere afișată corect, aproape impecabil. Tatăl îndurerat, soțul sprijinitor. Așa părea.
Doctorul m-a primit pe o ușă laterală. A tras jaluzelele și a pus pe birou un dosar cu numele fiicei mele, Lucia.
— Cu trei zile înainte de stop, cineva a semnat externarea ei pe proprie răspundere, mi-a spus. Nu ea.
Mi-a arătat documentul.
Semnătura era a lui Ilie.
— În analize apar urme ale unui sedativ care nu figura în tratamentul prescris, a continuat medicul. Administrarea a fost intenționată.
Am simțit cum mi se taie respirația.
— De ce ar face asta? am șoptit.
— Asta doar dumneavoastră puteți afla.
Când m-am întors acasă, Ilie m-a întrebat dacă mi-e foame. Am dat din cap că nu. L-am privit cum își spăla cana, calm, ordonat, ca în fiecare zi din cei treizeci de ani de căsnicie.
Noaptea, pentru prima dată, i-am umblat în lucruri.
Într-un plic vechi am găsit documente: datorii uriașe, pe numele ginerelui meu, Andrei. O sumă care mi-a înghețat sângele. Termene depășite. Amenințări mascate.
Dimineața, i-am pus hârtiile pe masă.
Nu a negat.
— Andrei ne-ar fi distrus pe toți, a spus. Avea datorii. Oameni periculoși. Mi-a spus că, dacă Lucia pierde copilul, asigurarea acoperă tot. Că o scoatem din spital și gata.
— Ai ales să decizi pentru fiica ta?! am țipat.
A început să plângă atunci. Un plâns mic, laș.
Am plecat cu o geantă și cu adevărul. Am mers direct la poliție.
Procesul a fost lung. Greu. Murdar. Andrei a fost arestat. Ilie a fost condamnat. Nu suficient pentru durerea mea, dar suficient pentru adevăr.
Într-o dimineață, m-am dus la cimitir. Am pus flori proaspete și i-am vorbit Luciei cu voce tare.
I-am spus că n-am tăcut.
Că nu am lăsat minciuna să acopere tot.
Că am fost mama ei până la capăt.
Când am plecat, soarele a ieșit dintre nori. Durerea era încă acolo.
Dar nu mai era minciună.
Și asta a schimbat totul.
Această lucrare a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.