Miercurea Mare – Nu ai voie să rostești vorbe grele sau să te enervezi

Miercurea Mare, a treia zi din Săptămâna Patimilor, este și ziua în care Hristos e vândut de Iuda pentru 30 de arginți. Miercurea a devenit permanent zi în care se ține post, datorită puternicei încărcături simbolice legate de această zi.

Conform tradiției populare, Miercurea este ultima zi din Săptămâna Mare când se mai pot face treburi casnice, doar astăzi mai este permis să se spele și să se calce. Se mai spune că trebuie să te împaci cu toți cei care ai fost certat până acum și e bine să nu te superi și să nu te enervezi, să nu spui vorbe urâte și să nu gândești necurat. Un alt obicei este rostirea rugăciunii.

Cu o zi înainte, de Marțea MAre, bărbații nu mai au voie să meargă la muncile câmpului și trebuie să rămână pe lângă casă pentru a-și ajuta nevestele. În anumite zone din țara noastră există obiceiul ca cei mici să meargă la colindat, la asfințitul soarelui. Copiii primesc de la femei ouă pe care le vor înroși în Joia Mare.

Tot în Miercurea Mare se ține post negru, credincioșii care postesc în cea de-a treia zi a Săptămânii Mari vor fi protejați tot anul de către Sfânta Miercuri. Un alt obicei din popor este să se scoată cenușa din sobe și să se arunce în grădină peste straturile cultivate ca roadele să facă rod bogat.

Iată și rugăciunea care se rostește în Miercurea Mare:

„Doamne Atotputernice și Atotindurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfântă Fecioară în peșteră și ai fost vândut cu treizeci de arginți de ucenicul cel viclean, că să ne răscumperi pe noi, păcătoșii, de sub puterea diavolului. Pentru această, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul!

Primește, Doamne, această mică a mea rugăciune, și umilită a mea voința, că mă întristez pentru că Te-am întristat, și mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Ține, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranța, și cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndură și de mine acum, că să mă mântuiești de chinurile cele de veci, și să mă invrednicesti Împărăției Tale.

Nu Te depărta de la mine Doamne, și ajută-mi, că în toate să fac voia Ta, și să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioși în timpul Sfintelor Tale Pătimi, ci că femeia cea păcătoasă să-Ți spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru că să mă învrednicesc a auzi și eu din Gură Ta cea dulce: Iertate să-ți fie păcatele. Amin.”