CeZiceLumea.ro

Zăpada scârțâia sub pași mici, nesiguri. Ana ieșise din casă cu fularul tras până peste nas și căciula prea mare alunecată pe ochi. Mama o

— Înțeleg, a spus Alfred, pe un ton blând. Atunci, dacă tot nu putem rămâne… aș vrea doar un lucru. Gabi a zâmbit strâmb. —

Cuvintele lui Andrei au răsunat în aer, dar nimeni nu s-a mișcat. Calul lovea pământul, nervos, apropiindu-se tot mai mult de groapă. Elena tremura, dar

Întrebarea a rămas în aer, dar răspunsul nu mai conta. Radu știa un singur lucru: imaginea companiei, a familiei lui, se prăbușea sub ochii lui.

Dacă mă lăsați… cuvintele ei au rămas suspendate în aer, dar Mihai a înțeles. A dat din cap fără să gândească prea mult. Era prima

Fiul meu m-a implorat să nu-l las la bunici. Mâinile lui mici mi-au strâns jacheta în timp ce mă privea cu ochii roșii și speriați.

Maria n-a răspuns pe loc. S-a aplecat, și-a ridicat geanta și a strâns-o la piept, de parcă ar fi fost singurul lucru sigur din viața

Ana rămase câteva secunde fără să se miște. Ploaia continua să cadă mărunt, spălând încet noroiul de pe fața ei, dar nu și senzația aceea