Părintele Cătălin Constantin Lungu care trăieşte şi slujeşte în Canada observă cu amărăciune că majoritatea preoţilor fac confuzie între dreptul lor de a lega și a dezlega păcatele și cel de a-i da sau nu păcătosului Sfânta Împărtăşanie.
Îndrăgitul preot dă însuşi exemplul Mântuitorului care nu-i refuză dreptul lui Iuda la Sfânta Împărtăşanie, deşi acesta purta un păcat greu.
Cunoscut preot, atac dur la colegii care opresc credincioşii de la Sfânta Împărtăşanie
Părintele Lungu crede cu tărie în faptul că potirul cu Sfânta Împărtăşanie este un ,,potir al comuniunii”, şi nu un ,,potir al egoismului”. Duhovnicul adaugă că pentru el este o mare fericire atunci când, aproape la fiecare Liturghie, rămâne cu potirul gol.
„Îmi amintesc anumite momente extrem de tensionate din viața mea liturgică; una dintre cumpenele amenințătoare este cea în care trebuie să acorzi sau să refuzi Sf. Împărtășanie unuia sau altuia care vine să-ți ceară Dreptul lor suprem.
Toți preoții, aproape fără excepție, fac confuzie între dreptul lor de a lega și a dezlega păcatele și cel de a da sau nu Împărtășania Sfântă. Cât de delicată și nedezlegată rămâne această problemă ne putem da seama din cazul lui Iuda. Acesta, deși împovărat cu cel mai greu păcat, vine la Sf. Cină și Mântuitorul nu-i refuză dreptul lui la Împărtășanie.
Hristos Domnul ne cheamă pe toți la Cină și prin gura preotului ne spune: ,,Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…“ și: ,,Beți dintr-un acesta TOȚI, acesta este Sângele Meu…”, dar nimeni nu ,,ia” și nimeni nu ,,bea”.
Scopul Liturghiei este să ne împărtășim, căci numai astfel participăm cu adevărat la Cina Domnului. Pentru ce mai săvârșim în fiecare sărbătoare Sf. Liturghie? Împărtășania nu este un drept rezervat doar preotului.
Am cercetat toate canoanele validate de Biserică și am aflat că este greșită afirmația unor preoți că, doar cu o singură spovedanie, te împărtășești doar o singură dată. Omul se poate împărtăși cu o singură spovedanie de mai multe ori, până ce-l oprește conștiința. Apoi dacă săvârșește un păcat grav, se poate consulta cu duhovnicul pentru a-și lua canonul meritat.
Stau și mă întreb ce fel de cină mai este aceea în care preotul stă în capul mesei și toți mesenii se uită la el cum mănâncă. Rugăciunile pe care le rostesc în taină la Sf. Liturghie, pentru învrednicirea la Împărtășanie, nu sunt scrise la singular ci la plural, adică învrednicirea întregului popor participant la cină.
Atunci când am potirul în mână, știu că el este ,,potir al comuniunii”, iar dacă l-aș opri ca pe un drept doar al meu, ar fi un ,,potir al egoismului”. Sincer, sunt cel mai fericit când aproape la fiecare Liturghie rămân cu potirul gol”, spune preotul pe Facebook.
Părintele Cătălin Constantin Lungu: „Preotul care îl opreşte de la împărtăşanie pe cel care a comis un păcat Îl sfidează pe Hristos”
Duhovnicul susţine cu tărie faptul că preotul care îl opreşte de la împărtăşanie pe cel care a comis un păcat Îl sfidează pe Hristos.
„Să nu uităm că preotul care-l alungă de la potir pe un creștin, venit în cunoștință de cauză să-și ceară Dreptul lui inalienabil – Îl sfidează pe Hristos, Care și lui Iuda i-a dat bucățica lui supremă. Că el a purtat-o în iad și nu în rai – este treaba lui.
Omul poate face ce vrea cu Dumnezeul lui; Dumnezeu face, însă, numai ce trebuie, nu ce vrea. Omul este liber. Dumnezeu este libertate. Este prea mare, prea înțelept, prea bun, prea smerit, ca să mai poată fi liber. Toate acestea sunt mai mari sau, mai precis, sunt prioritare libertății și dau consistență și puterea unui Dumnezeu liber să facă ce vrea, dar este prea bun, prea înțelept, și prea smerit să nu facă întodeauna ce trebuie.
DECI, FRATE PREOT, NU ALUNGA DE LA POTIR PE CEL CE VINE CU CREDINȚĂ, DECÂT DACĂ SOCOTEȘTI CĂ CEL CE VINE LA TINE ESTE MAI RĂU DECÂT IUDA, IAR TU, MAI BUN DECÂT HRISTOS!„, scrie pe Facebook părintele Cătălin Constantin Lungu.