După dispariția lui Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste, soția sa, Nina Iliescu, rămâne singură după peste 60 de ani de căsnicie. Fără copii și fără omul care i-a fost sprijin la bine și la greu, fosta primă doamnă intră într-o nouă etapă a vieții, în care statutul său legal, financiar și onorific se schimbă considerabil.
O viață în umbră, alături de primul președinte postdecembrist
Nina Iliescu a fost, timp de decenii, una dintre cele mai discrete prime doamne ale României. A preferat să rămână în plan secund, departe de camerele de filmat și de tumultul politicii. Aparițiile sale publice au fost rare și strict legate de evenimente oficiale, iar rolul său principal a fost de sprijin necondiționat pentru soțul ei, atât în perioada de glorie politică, cât și în ultimii ani marcați de retragere și probleme de sănătate.
După moartea lui Ion Iliescu, atenția publică s-a îndreptat asupra drepturilor și statutului Ninei Iliescu. Ce îi rămâne, din punct de vedere legal, unei văduve de fost președinte?
Drepturile și pensia de urmaș
Potrivit Legii nr. 406/2001, foștii șefi de stat ai României beneficiază, pe durata vieții, de mai multe facilități:
-
locuință de protocol;
ad3 -
protecție permanentă din partea SPP;
-
autoturism cu șofer;
-
indemnizație lunară egală cu 75% din salariul președintelui în funcție.
Aceste beneficii se răsfrâng și asupra soției cât timp fostul președinte este în viață. După deces, însă, majoritatea acestor avantaje se pierd, iar fosta primă doamnă rămâne cu pensiile legale și drepturile de moștenire.
Conform Legii pensiilor publice, soțul supraviețuitor poate primi până la 50% din pensia soțului decedat, dacă îndeplinește condițiile legale. Nina Iliescu:
-
are peste vârsta standard de pensionare;
-
a fost căsătorită legal peste șase decenii;
-
nu există impedimente pentru acordarea pensiei de urmaș.
Dacă Ion Iliescu beneficia de indemnizația de fost președinte sau pensie specială, jumătate din aceasta poate reveni Ninei Iliescu. Dacă deține și o pensie proprie, va putea alege varianta cea mai avantajoasă.
Moștenirea bunurilor lui Ion Iliescu
Un alt aspect esențial ține de moștenirea legală. Conform Codului Civil, soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă parte din averea defunctului, numită „cotă de rezervă”.
În lipsa copiilor sau a altor moștenitori de gradul I, Nina Iliescu ar putea moșteni întreaga avere a soțului său. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei îi revin oricum în parte, iar eventualul testament nu o poate exclude complet din succesiune.
Protocolul și statutul public al Ninei Iliescu
Moartea unui fost președinte este urmată de funeralii de stat cu onoruri militare, organizate de Administrația Prezidențială și Ministerul Apărării. Văduva fostului șef de stat are un loc oficial în cadrul ceremoniei și beneficiază de protecție din partea instituțiilor statului.
După încheierea funeraliilor, statutul său devine în mare parte simbolic. Nu există în prezent un regim special pentru văduvele foștilor președinți, în afara pensiei de urmaș și a drepturilor de moștenire. Sprijinul oferit de stat se limitează la partea financiară și onorifică, fără alte beneficii permanente.
Imaginea și moștenirea simbolică
Nina Iliescu va rămâne în memoria colectivă ca o primă doamnă discretă, elegantă și loială, asociată cu tranziția postcomunistă a României. A fost prezentă în momentele-cheie ale istoriei recente, dar a ales să nu se implice în viața politică și să evite lumina reflectoarelor.
Moștenirea sa simbolică este cea a unei soții devotate și rezervate, care a stat alături de Ion Iliescu în perioade de glorie și de controversă. După moartea soțului ei, Nina Iliescu rămâne singură și discretă, purtând cu ea amintirea a șase decenii de viață alături de unul dintre cei mai influenți lideri ai României postdecembriste.