Ministrul Educației, Daniel David, a făcut public un amplu mesaj către elevi, profesori și părinți, cu puțin timp înainte de începerea noului an școlar. Într-un context economic tensionat, cu presiuni bugetare semnificative, oficialul a detaliat motivele și consecințele măsurilor implementate, dar și direcțiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung.
Daniel David a recunoscut că anul școlar 2025–2026 debutează într-un climat financiar dificil, în care deciziile luate nu sunt ideale, dar sunt necesare. Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare a fost aplicat în mod prioritar în educație pentru a asigura continuitatea activităților și pentru a evita scenarii grave, cum ar fi tăieri de salarii sau concedieri.
„Nimeni nu și-a dorit aceste măsuri, dar suntem nevoiți să le aplicăm. Ele garantează salariile și bursele până la finalul anului. Fără ele, riscul de a pierde echilibrul sistemului educațional era real,” a explicat ministrul.
El a subliniat că educația a fost inclusă în primul val de măsuri tocmai pentru că activitățile școlare încep în septembrie. Pachetul adoptat a avut efectul scontat: țara a trecut cu bine evaluările ECOFIN, S&P și Fitch, evitând riscul de a fi retrogradată în categoria „junk”. Astfel, domeniul educației a contribuit esențial la menținerea stabilității economice a României.
Un apel la solidaritate și decență în vremuri complicate
Ministrul recunoaște că a ales să comunice mai puțin în timpul evaluărilor internaționale, pentru a evita crearea unor controverse care ar fi putut afecta stabilitatea financiară. Cu toate acestea, a revenit acum cu un mesaj detaliat, dorind să explice direct și onest contextul măsurilor și planurile următoare.
„Am fost ținta criticilor și îngrijorărilor – unele justificate, altele exagerate – dar am considerat că e mai înțelept să nu agităm apele într-o perioadă delicată pentru imaginea și credibilitatea României.”
Daniel David atrage atenția și asupra tentativelor de destabilizare venite „din anumite zone”, care încearcă să submineze instituțiile-cheie ale statului, inclusiv educația și cercetarea. El subliniază că este nevoie de sprijin, dialog și înțelepciune în gestionarea unei situații anormale, nu de reacții emoționale și polarizare.
Anul școlar 2025–2026: date, schimbări și realități
Potrivit datelor oficiale, anul școlar va începe cu aproximativ 214.700 norme în sistem (față de 229.110 în anul precedent), din care 156.390 vor fi ocupate de titulari, iar restul vor fi acoperite de suplinitori sau plata cu ora.
Creșterea normei didactice cu două ore săptămânale plasează România în media europeană (20 ore de predare/săptămână) și este văzută ca o oportunitate de a reduce activitatea birocratică în favoarea timpului petrecut cu elevii. În paralel, au fost introduse ore remediale, în special pentru învățământul primar, pentru a reduce abandonul școlar și analfabetismul funcțional.
„Dacă organizăm corect aceste ore, educația devine mai atractivă și mai eficientă. Copiii recuperează ce nu au înțeles și învață să aplice ce știu în viața reală.”
Reorganizarea rețelei școlare a dus la reducerea fragmentării cu 8,1%, iar marea majoritate a cadrelor didactice (98,6%) și-au putut completa cele două ore suplimentare în aceeași unitate școlară. Pentru restul, s-au creat mecanisme speciale care să evite deplasările între mai multe școli.
Clasele cu efective mici, restructurate cu prudență
Ministerul a analizat atent situația claselor cu foarte puțini elevi – unele cu doar 1 sau 2 copii – și a decis o reorganizare limitată, afectând doar 0,5% din totalul claselor din primar și gimnaziu. Se menține însă regula reducerii efectivelor în funcție de numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale, și s-a limitat posibilitatea depășirii numărului maxim de elevi într-o clasă.
„Dacă vom păstra învățământul simultan, trebuie urgent să pregătim cadrele didactice pentru acest tip de predare, adaptată realității.”
Bursele: priorități, ajustări și noi direcții
Chiar dacă bugetul burselor din 2025–2026 nu va atinge nivelul record din anii anteriori, fondurile sunt mai mari decât în 2022–2023, cu accent pus pe bursele sociale. Obiectivul principal este menținerea în școală a copiilor din medii defavorizate. Se dorește ca, odată cu redresarea fiscală, bursele olimpice și cele pentru studenți să fie reechilibrate.
„Vom propune implicarea autorităților locale și a mediului economic pentru a sprijini programul burselor. Este o soluție viabilă pentru tranziția acestei perioade de criză.”
Reforma și viziunea pe termen lung
Daniel David insistă că aceste măsuri nu sunt reformele gândite inițial, ci intervenții necesare pentru funcționarea sistemului. El reafirmă că, pe termen lung, educația trebuie să primească 15% din bugetul general consolidat și 1% din PIB pentru cercetare. De asemenea, Legea salarizării trebuie să onoreze promisiunea unui salariu motivant pentru debutanți.
„Educația are nevoie de resurse reale, direcționate inteligent: salarii decente, profesori de sprijin, informaticieni și infrastructură pentru educația timpurie.”
Reformele propuse în Raportul QX continuă în paralel – cele mai avansate fiind în zona curriculumului pentru preuniversitar și în arhitectura sistemelor universitare și de cercetare.
Un apel final către toți cei implicați în educație
Mesajul final al ministrului este unul de solidaritate și asumare. El recunoaște nemulțumirile și incertitudinea, dar îndeamnă la cooperare, echilibru și speranță într-un viitor mai bun.
„Putem ieși din această situație doar împreună. Nu e momentul pentru confruntări sterile. Este momentul pentru construcție, pentru echilibru și pentru viitorul copiilor noștri.”
În încheiere, Daniel David afirmă că funcția de ministru nu e o miză personală pentru el, ci doar un mijloc de a ajuta sistemul. El se angajează ca, odată depășită criza, să revină cu mai multă forță la reformele reale și dezvoltarea durabilă a învățământului românesc.