Am mers direct spre marginea piscinei.
Mi-am scos sandalele.
Și am intrat în apă lângă Andrei.
— Ce zici, campion?
Mai facem câteva ture împreună?
Fața lui s-a luminat imediat.
— Chiar pot?
— Sigur că poți.
L-am luat ușor de mână.
Am plutit câteva secunde lângă el.
Apoi m-am întors spre femeie.
— Fiul meu respectă toate regulile hotelului.
Nu stropește.
Nu țipă.
Nu deranjează pe nimeni.
Nu îl voi scoate din piscină doar pentru că este diferit.
Femeia a ridicat tonul.
— Nu este vorba despre mine!
Toți ceilalți sunt deranjați!
Înainte să pot răspunde, un domn în vârstă și-a lăsat cartea pe șezlong.
— Eu sunt aici de aproape două ore.
Singurul lucru care m-a deranjat până acum a fost vocea dumneavoastră.
O tânără mamă, aflată în piscină cu doi copii mici, a zâmbit.
— Fetița mea îl urmărește pe băiețelul acesta de când a intrat în apă.
Mi-a spus că îi place cât de liniștit este.
Salvamarul s-a apropiat și el.
— Doamnă, copilul nu a încălcat nicio regulă.
În schimb, dumneavoastră îi deranjați pe ceilalți oaspeți.
Exact atunci a sosit managerul hotelului.
A ascultat câteva minute.
A privit spre Andrei.
Copilul plutea din nou pe spate, cu ochii închiși.
Managerul s-a întors calm spre femeie.
— Doamnă…
Copilul acesta este binevenit aici.
La fel ca orice alt turist.
Dacă cineva a creat o atmosferă neplăcută în această după-amiază…
nu a fost el.
În jurul piscinei s-a făcut liniște.
Apoi bătrânul cu cartea a început să aplaude încet.
Nu pentru mine.
Pentru Andrei.
Unul câte unul, ceilalți turiști i s-au alăturat.
Andrei m-a privit nedumerit.
— Mami…
De ce aplaudă?
L-am îmbrățișat.
— Pentru că astăzi le-ai arătat tuturor că nu trebuie să fii ca ceilalți ca să fii minunat.
Femeia și-a luat geanta fără să mai spună nimic.
A plecat cu privirea în pământ.
În ultima zi a vacanței, aceeași fetiță care îl urmărise pe Andrei în piscină a venit la noi.
— Pot să-i spun ceva?
Am dat din cap.
S-a apropiat de Andrei și i-a spus încet:
— Când mi-e frică, o să încerc și eu să plutesc ca tine.
Andrei a zâmbit.
— Funcționează.
Trebuie doar să închizi ochii și să ai încredere în apă.
Am plecat spre casă cu sufletul mai ușor.
Nu pentru că o femeie răutăcioasă plecase rușinată.
Ci pentru că fiul meu învățase ceva ce niciun manual nu poate explica.
Că lumea are oameni care te judecă…
Dar are și oameni care aleg să te apere.