În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriiil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
Pentru că atât Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi că păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte, în credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viaţa de Apoi. Această, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinţi participă şi la Judecata de Apoi. De asemenea, în credinţele populare Sfântul Mihail este şi protectorul Lunii şi al Soarelui şi că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei. O tradiţie regăsită şi în Transilvania, şi în Bucovina cere ca gospodinele să coacă, de Sfinţii Mihail şi Gavriil, “turta areţilor” (areţii fiind, în limbajul de la stâne, berbecii despărţiţi de oi).
De Sfinții Mihail și Gavriil, areţii sunt sloboziţi din nou în staulul oilor. Turta, preparată din grâu sau porumb, este aruncată între oi şi de felul în care cade depinde rodul din primăvară: dacă turta cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine şi vor făta uşor; turta căzută cu faţa în jos meneşte de rău – oile vor făta greu şi mulţi miei vor pieri înainte de a veni pe lume. Obiceiul este legat de „statutul” acordat Arhanghelilor Mihail şi Gavriil de patroni ai oilor.
Ce să dai de pomană de Sfinții Mihail și Gavriil
Cu această ocazie se fac pomeniri și praznice pentru cei morți, iar în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare pentru a avea astfel asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă. Se obișnuiește ca în ziua de Sfântul Mihail și Gavriil, sau în ajunul sărbătorii, să se împartă pomană pentru sufletele morților colivă, colaci și vin, ofrande cunoscute în credința populară ca „Moșii de Arhangheli”.
De asemenea, în zonele de munte, pentru că Arhanghelii sunt celebrați ca patroni ai oilor, ciobanii făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta areților” (n.r. berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Turta se aruncă în dimineața de 8 noiembrie în stânele oilor. Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos, era mare supărare îndeosebi în satele și târgurile bucovinene.
Nimeni nu trebuie să lucreze astăzi! Se spune că cei care muncesc în această zi vor avea de tras ponoase mari și dureri cumplite pe patul de moarte. Este o zi de odihnă și rugăciune.
Femeile nu au voie să spele și nici să dea cu matura, deoarece vor atrage nenorociri mari asupra casei.
În unele regiuni din țară, pe 8 noiembrie, ciobanii fac turta arieților, sau a berbecilor. Această turta se aruncă în ziua praznicului, în mijlocul oilor, și se dă totodată drumul berbecilor între oi. Conform tradiției, dacă turta va pica cu fața în sus, la primăvară vor făta toate oile. În cazul în care tura cade cu fața în jos, este semn rău de oi sterpe fără rod. Aceasta se numără printre cele mai importante tradiții și obiceiuri de Mihail și Gavril.
Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavriil ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că “ei sunt ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită “turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), care era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turta se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se că în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Tradiții și obiceiuri
În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.
Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.
De asemenea, în credințele populare Sfântul Mihail este și protectorul Lunii și al Soarelui și că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei.
Ziua de 8 noiembrie este totodată “Vara Arhanghelilor”, care ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.
Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela sunt cele mai populare nume care se sărbătoresc de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, însă există și nume derivate. Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Mihail și Gavril: Mihai, Mihaela, Michaela, Mihail, Mihăiță, Mișu, Mihnea, Miță, Michi, Mihalache, Mihalcea, Mihalache Gabriel, Gabriela, Găbiță, Gabi, Gavril, Gavriil