Se spune că cel mai bun prieten al omului e câinele. Dar uneori, câinele e și cel mai bun psiholog, paznic, baby-sitter, jucărie antistres și… fugar profesionist.
Totul a început într-o după-amiază liniștită. Mă plimbam prin grădină când am văzut, prin poartă, o coadă care se mișca încet, aproape extenuat. Un câine frumos, adult, cu lesă și blăniță curată. Nu părea deloc pierdut. Mai degrabă părea… sătul de viață.
I-am deschis poarta. S-a uitat recunoscător la mine, mi-a dat o lăbuță leneșă, apoi s-a dus direct la colțul unde pisicile mele au o pernă mare. S-a făcut covrig și a adormit instant. A sforăit încetișor vreo oră, apoi s-a ridicat, s-a dus singur la poartă, a lătrat scurt ca să-i deschid și a plecat.
Ciudat, dar adorabil.
A doua zi, la aceeași oră, fix același ritual. Intrare liniștită, somn profund, plecare elegantă. La fel și a treia zi. Și a patra. Mi se transformase curtea în SPA pentru câini epuizați.
Curioasă, i-am scris un bilet:
„Dragă stăpân, frumosul dumneavoastră cățel vine zilnic să doarmă la mine în curte. Este cuminte și nu face nicio pagubă, doar doarme. Aș vrea să știu dacă sunteți la curent.”
A doua zi, pe sub zgarda lui, găsesc un răspuns:
„Bună ziua! Cățelul nostru locuiește într-o casă cu șase copii, dintre care doi au sub doi ani. Vine la dumneavoastră ca să se odihnească. Mulțumim că îi oferiți un colț de liniște!”
Mi s-a părut adorabil. Dar n-a fost tot.
Ziua următoare, la aceeași oră, cățelul vine din nou. Doar că, surpriză! Nu mai era singur. Avea alături o pisică, o găină și… un hamster în lesă!
Toți s-au instalat confortabil în curtea mea. Pisica a sărit pe pervaz și a început să se spele tacticos. Găina s-a așezat pe pernă, nestingherită, iar hamsterul… a dispărut în tufele de lavandă. Câinele, ca de obicei, s-a făcut covrig și a adormit.
Eram în șoc, dar și amuzată. Am verificat zgarda. Alt bilet:
„Îmi pare rău. Acum vin și ceilalți. Știți cum e… și ei locuiesc cu copiii. Vreți să adoptăm o oră de liniște împreună? PS: Vă aduc și o cafea mâine!”
Așa a început o prietenie. Nu doar cu un câine somnoros, ci și cu o mamă epuizată care, în următoarele săptămâni, a venit aproape zilnic. Bem câte o cafea, râdem de peripețiile celor mici, iar curtea mea s-a transformat într-un adevărat centru de relaxare pentru adulți și animale fugite de acasă cu un singur scop: liniștea!