In traditia populara , aceasta zi de ajun, care precede sarbatoarea propriu zisa, a Bobotezei, este chiar mai importanta decat sarbatoarea in sine. Acest lucru e posibil datorita numarului mare de practici magico-rituale, cat si prin intensitatea sacralitatii ce se pogoara asupra ei.
Ajunul Bobotezei se serbeaza prin post, deoarece se spune ca cine va posti in ajun de Boboteaza va avea spor tot anul.
Totodata in aceasta zi de ajun exista traditia conform careia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfintind atat gospodariile, cat si pe locuitorii acestora.
Se mai spune, din batrani, ca in aceasta noapte ouale de corb crapa din cauza gerului si, astfel, ies puii, care vor incerca sa zboare.
In noaptea de Boboteaza se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu ii indeplineste dorintele.
Tot in ajun de Boboteaza fetele mari pot sa-si afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau sa ceara de la preot un fir de busuioc sfintit pentru a-l pune noaptea sub perna. Se spune ca peste noapte vor visa chipul celui sortit.
Tot pentru a-l vedea in vis pe cel sortit, fetele mari trebuie sa-si puna pe degetul inelar un fir de matase rosie si un firicel de busuioc.
In vremurile mai indepartate fetele tinere si femeile necasatorite puneau busuioc la streasina casei, iar daca, a doua zi, il gaseau plin de chiciura, insemna ca se vor marita cu un baiat bogat.
In ajun de Boboteaza exista si superstitia conform careia daca o femeie se impiedica si cade pe gheata , atunci, in viitorul apropiat, va avea loc o casatorie.
O alta superstitie ne mai spune ca cine va stranuta in ziua de ajun de Boboteaza va avea spor in anul ce urmeaza.