După ce i-a culcat pe copii, Lavinia s-a dus în bucătărie să-și facă o ceașcă de ceai. Andrei nu ajunsese încă acasă. În ultima perioadă, munca îl acapara din ce în ce mai mult și revenea târziu. Lavinia se străduia să-i ușureze existența, ocupându-se singură de casă și de copii. Așa hotărâseră de la început: ea să aibă grijă de gospodărie și de cei mici, iar el să asigure traiul familiei.
Anii au trecut, iar în familia lor au venit pe lume trei copii, unul după altul. Andrei fusese mereu încântat, afirmând că nu se va opri aici. Lavinia, însă, era epuizată. Îngrijirea copiilor mici era obositoare, așa că decisese să ia o pauză înainte de a mai avea încă unul.
În acea noapte, Andrei s-a întors după miezul nopții, ușor amețit. Când Lavinia l-a întrebat unde a fost, el a răspuns nepăsător: – Am ieșit cu băieții de la muncă. Ne-am destins puțin. – Vai de tine, dragul meu! – a zâmbit ea cu îngăduință. – Hai să-ți dau de mâncare. – Nu e nevoie. Am mâncat ceva aripioare de pui. Mă duc direct la culcare.
Se apropia 8 Martie, iar Lavinia voia să petreacă seara specială alături de soțul ei. Așa că i-a lăsat copiii mamei sale și a plecat la cumpărături. Își dorea să-și cumpere și o rochie nouă, ceva ce nu mai făcuse de mult, rușinându-se să-i ceară bani lui Andrei pentru haine. A intrat într-un magazin, a ales câteva rochii și s-a dus în cabina de probă. Tocmai îmbrăcase a doua rochie când a auzit o voce cunoscută venind din cabina alăturată: – Abia aștept să-ți scot asta de pe tine! Un râs cristalin i-a răspuns: – Mai ai puțină răbdare, ștrengarule! Dar soției tale de ce nu-i iei ceva? – De ce aș face asta? Ea oricum nu are unde să se îmbrace. Doar stă acasă cu copiii, face curățenie și gătește. O să-i iau un aragaz sau o mașină de făcut pâine, să se bucure!
Lavinia a simțit cum îi îngheață sângele în vene. Probând mecanic rochiile, a continuat să asculte: – Și dacă te întreabă unde ai cheltuit banii? – De ce să dau explicații? Eu muncesc, ea nu face nimic! Îi dau bani de casă și e suficient. Ar trebui să-mi mulțumească!
Apoi vocile s-au îndepărtat. Lavinia a ieșit din cabina ei și l-a văzut pe Andrei la casă, achitând cumpărăturile unei blonde. După ce a plătit, a sărutat-o, fără să-i pese de cei din jur. O vânzătoare i-a atras atenția Laviniei: – Sunteți bine? Lavinia s-a ridicat brusc și i-a întins vânzătoarei rochiile: – Le iau pe toate!
Ajunsă acasă, după ce copiii au adormit, Lavinia a stat pe gânduri. Nu doar că Andrei o înșela, dar o și disprețuia. Într-o clipă, tot ce clădise pentru familie s-a prăbușit. Ar fi vrut să fugă și să ceară divorțul imediat, dar s-a oprit. Cum s-ar descurca singură cu copiii? Pensia alimentară ar fi fost probabil mică… Cum avea să trăiască?
A doua zi, și-a trimis CV-ul la mai multe companii. Apoi a așteptat. În cele din urmă, a primit un răspuns: un interviu la o firmă din oraș. Era exact locul unde lucra Andrei. După multe frământări, s-a decis să încerce. Mama ei s-a oferit să stea cu copiii.
După interviu, Lavinia a fost angajată cu un program flexibil. Salariul nu era mare, dar suficient pentru a o ajuta să-și întrețină copiii. Plină de entuziasm, a alergat acasă și i-a mărturisit mamei totul: – Mamă, Andrei mă înșală! Femeia a privit-o îngrijorată: – Lavinia, ce vorbești? Andrei muncește toată ziua! – Nu muncește! Merge la amanta lui! – și i-a povestit tot ce aflase. Mama a oftat și a întrebat: – Și ce ai de gând să faci? – Voi cere divorțul! M-am angajat, iar copiii vor merge la grădiniță! – Bine! Nu te voi opri. Trădarea nu se iartă! Te voi ajuta cu copiii. Lavinia a îmbrățișat-o emoționată.
Pe 7 martie, Andrei a venit iar târziu. Lavinia nu i-a mai adresat nici o întrebare. El, văzându-i indiferența, a încercat să se justifice: – Lavinia, am lucrat din nou până târziu… – Mergi la culcare, – l-a întrerupt ea.
A doua zi, Andrei i-a oferit un cadou – o mașină de făcut pâine. – Iubito, ca să-ți fie mai ușor! A încercat să o sărute, dar Lavinia s-a tras înapoi și, fără să privească darul, i-a spus: – Și eu am un cadou pentru tine. L-a condus în hol și i-a arătat două valize. – Divorțez. Acum nu mai trebuie să-ți ascunzi aventurile! – Cum ai aflat? – a întrebat Andrei șocat. – În cabina de probă, când îi cumpărai rochii blondei tale. Și, apropo, poți să-i dai ei mașina de făcut pâine.
Încolțit, Andrei s-a enervat: – Ți-e ciudă că am altă femeie? Ea e tânără și frumoasă, nu ca tine! Tu te-ai neglijat și trăiești pe banii mei! – Nu-mi pasă, – a răspuns Lavinia calm. – Pleacă.
A doua zi, a cerut divorțul și pensie alimentară. O săptămână mai târziu, soacra a venit furioasă: – Ești o materialistă! L-ai dat afară și vrei să-i storci banii! – Nu pe ai lui, ci pe cei ai copiilor! – a replicat Lavinia. – El e părinte la fel ca mine. – N-o să primești mare lucru! Va cere să i se reducă salariul! – Mă voi descurca! – și i-a arătat ușa.
Câteva luni mai târziu, copiii au fost acceptați la grădiniță, iar Lavinia a început să lucreze cu normă întreagă. Într-o zi, Andrei a venit la ea: – Putem vorbi? Lavinia l-a privit scurt și a răspuns ferm: – Nu, Andrei. Nu avem nimic de discutat.