Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac virulent la adresa actualei ministre de Externe, Oana Țoiu, după ce aceasta a criticat prezența foștilor șefi de guvern, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la evenimente oficiale din China. Potrivit lui Ponta, vizita celor doi s-a realizat la invitația expresă a președintelui Xi Jinping și nu are nevoie de validarea Ministerului Afacerilor Externe. În schimb, el susține că Oana Țoiu nu are nici capacitatea profesională, nici autoritatea morală pentru a reprezenta România pe plan internațional.
„Un accident rușinos al istoriei”
Într-o postare publicată pe 3 septembrie pe Facebook, Ponta o descrie pe Oana Țoiu ca fiind o figură nefericită a politicii externe românești. El o acuză de comportament „proletcultist”, de „frustrări personale” și de lipsă de viziune diplomatică.
„Din păcate pentru România, printr-un accident rușinos al istoriei, țara noastră este reprezentată de doamna Țoiu – o persoană cu mentalitate de bolșevic, de comunist incult, stăpânit de obsesii ideologice. Doar doamna Țoiu are onoarea de a reprezenta România în întâlniri cu funcționari obscuri din Ucraina, Moldova sau Bruxelles, și o face prin lingușeli grețoase și lozinci repetate obsesiv. Poate a emis și un comunicat împotriva lui Donald Trump că s-a întâlnit cu Putin și mi-a scăpat mie”, a scris Ponta ironic.
Atac direct la competențele ministrei de Externe
Fostul premier susține că nivelul diplomației române a ajuns la un minim istoric din cauza prestației Oanei Țoiu și că, în comparație cu foștii prim-miniștri, aceasta nu are nicio șansă să ajungă în cercuri diplomatice de elită.
„Adrian Năstase, Viorica Dăncilă, eu și orice cetățean român avem dreptul să ne întâlnim cu cine dorim și să participăm la evenimente internaționale, fără a cere permisiunea Oanei Țoiu sau a tribunalului ideologic al USR. Doar ea reprezintă România în mod oficial – din păcate, cu rușine. Diferența dintre pregătirea și experiența dânsei și a unor oameni ca Năstase sau Dăncilă este comparabilă cu diferența dintre un Mercedes și un Trabant”, a comentat Ponta.
Relațiile cu China, văzute diferit
Victor Ponta consideră că România ar trebui să trateze relația cu China cu mai mult respect și deschidere, dat fiind statutul de superputere economică al acesteia. Fostul premier subliniază că vizitele neoficiale, precum cele ale lui Năstase și Dăncilă, contribuie pozitiv la menținerea unor legături bilaterale valoroase, în pofida ostilității afișate de actualul MAE.
„Este tragic faptul că doamna Țoiu subminează prestigiul diplomației române și se luptă cu persoane private care, prin experiența lor, pot reprezenta o punte între România și state influente precum China. Din fericire, China este suficient de matură diplomatic pentru a ignora asemenea ‘accidente istorice’. Relațiile se mențin prin alte canale, în așteptarea momentului în care valul ideologic actual va fi înlocuit de o abordare mai profesionistă”, a transmis Ponta.
Atacuri la adresa guvernării și comparații cu epoca comunistă
Fostul lider al PSD a făcut și o paralelă între actuala conducere politică și perioada represivă din comunism, sugerând că reacțiile oficiale față de vizita celor doi foști premieri sunt similare cu practicile de „înfiere” de dinainte de 1989.
„Criticarea unor persoane care au participat la un eveniment în mod privat, pe baza propriei cariere, amintește de perioada în care erai stigmatizat că ai fost la Ambasada SUA. Nu am fost acolo, dar să arunci cu noroi în Năstase și Dăncilă doar pentru a bifa o linie ideologică este o dovadă clară de gândire protocomunistă”, a declarat Victor Ponta.
O dispută cu miză mai mare decât o simplă polemică
Declarațiile lui Victor Ponta reflectă nu doar un conflict personal între generații de politicieni, ci și o divergență profundă de viziune asupra modului în care România ar trebui să se poziționeze pe plan internațional. În timp ce Oana Țoiu, în calitate de ministru de Externe, pare să promoveze o linie pro-europeană strictă, fostul premier militează pentru o diplomație echilibrată, care să includă relații cordiale și cu marile puteri din afara blocului euro-atlantic.
Pe fundalul unei competiții geopolitice tot mai intense între Occident și statele emergente din Asia, această polemică scoate la suprafață fracturile adânci din politica externă românească și ridică întrebări despre rolul și direcția pe care țara noastră ar trebui să le urmeze în perioada următoare.