Category: Inedit

— Vreau să-mi vedeți fiica înainte să mor. Vocea lui Florin era liniștită. Atât de liniștită, încât Sorina a simțit un gol rece în stomac.

Sirena ambulanței s-a auzit după nici zece minute, dar pentru mine timpul se întinsese ca un elastic gata să se rupă. Nimeni nu mi-a spus

Când a ridicat capacul portbagajului, Larisa a rămas nemișcată. Înăuntru erau mai multe sacoșe pline cu alimente. Paste, conserve, ulei, lapte, cereale, fructe, pâine, dulciuri

Era o femeie în vârstă. Mică de statură, cu un batic gri pe cap și o sacoșă de pânză în mână. A intrat încet, de

— Vreau să întrerupeți contractul de pe strada Teilor numărul 14. Imediat. Femeia de la telefon a rămas câteva secunde în tăcere. — Sunteți proprietara?

Sala întreagă s-a ridicat în picioare. Iar femeia în ie tradițională a urcat calm pe scenă, de parcă nu cu câteva minute înainte fusese umilită

Am ridicat biletul de pe podea și l-am desfăcut încet. Scrisul era grăbit, apăsat tare, de parcă cineva îl scrisese tremurând. „Nu-i lăsa în casă.

Radu a lăsat telefonul pe birou și și-a acoperit ochii cu palma. Nu era doar compasiune. Era ceva mai adânc. A doua zi dimineață n-a

Am băgat telefonul la loc în buzunar fără să spun nimic. Nu aveau nevoie să știe. Nu încă. L-am luat pe Matei în brațe, chiar

— Ana, vino imediat la spital. Vocea lui Radu era tensionată. M-am ridicat brusc de la masa din bucătărie. — Ce s-a întâmplat? — Matei